1Inima mea este pregătită, Dumnezeule! Voi cânta spre lauda Ta și voi suna din instrumente. Trezește‑te, suflete al meu[1]!2Treziți‑vă, harfă și liră! Voi trezi zorii.3Îți voi mulțumi, DOAMNE, printre popoare și voi cânta spre lauda Ta printre neamuri.4Căci mare este îndurarea Ta, mai presus de ceruri, iar credincioșia Ta este până la nori.5Fii înălțat, Dumnezeule, mai presus de ceruri și fie slava Ta peste întreg pământul!6Pentru ca preaiubiții Tăi să fie salvați, izbăvește prin dreapta Ta și răspunde‑mi!7Dumnezeu a vorbit din Lăcașul Său[2]: „Voi triumfa, voi împărți Șehemul și voi măsura valea Sucot.8Al Meu este Ghiladul, al Meu este și Manase. Efraim este coiful[3] capului Meu, iar Iuda – sceptrul Meu.9Moab este vasul în care Mă spăl. Deasupra Edomului Îmi arunc încălțările, iar strigătele Mele de triumf se aud peste Filistia.“10Cine mă va conduce în cetatea fortificată? Cine mă va călăuzi până în Edom?11Oare nu Tu, Dumnezeule, ne‑ai respins? Dumnezeule, nu vei mai ieși cu oștirile noastre?12Dă‑ne ajutor împotriva vrăjmașului, căci zadarnic este ajutorul omului.13Cu Dumnezeu vom lupta vitejește, și El îi va călca în picioare pe vrăjmașii noștri.
Psalmi 108
nuBibeln
Lovprisning, bön om seger med Guds kraft
1En sång, en psalm av David.2Gud, mitt hjärta är orubbligt. Jag vill sjunga och spela av hela min själ till din ära[1].3Vakna upp, harpa och lyra! Jag vill väcka morgonrodnaden.4HERRE, jag vill prisa dig bland folken, inför alla människor vill jag sjunga lovsång till dig.5Din nåd är stor, högre än himlen når den, din trofasthet upp till skyarna.6Gud, du är upphöjd över himlen! Visa din höghet över hela jorden!7Befria dina älskade, rädda oss med din starka hand, hjälp oss.8Gud har talat i sin helgedom: ”Jag ska triumfera, dela ut Shekem och mäta upp Suckotdalen.9Gilead är mitt och Manasse är mitt, Efraim är min hjälm och Juda min spira.10Moab är mitt tvättfat, mot Edom ska jag kasta min sko, och över filistéerna ska jag höja ett segerrop.”11Vem kan leda mig till den befästa staden? Vem kan leda mig till Edom?12Har inte du, Gud, förkastat oss och inte längre velat gå ut med våra härar?13Hjälp oss nu mot fienden, för människor kan inte rädda.14Med Gud på vår sida ska vi vinna, för han kommer att trampa ner våra fiender.