Psalmi 109

Noua Traducere Românească

1 Dumnezeul laudei mele, nu tăcea!2 Iată că gura celui rău și gura celui înșelător se deschid împotriva mea; îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă.3 Mă împresoară cu niște cuvinte de ură și se luptă cu mine fără motiv.4 La dragostea mea ei răspund cu dușmănie, dar eu mă rog.5 Ei îmi răsplătesc binele cu rău, și dragostea mea – cu ură.6 Pune un om rău împotriva lui și un acuzator[1] să stea la dreapta lui!7 Când va fi judecat, să fie găsit vinovat, iar rugăciunea să‑i fie considerată un păcat.8 Fie‑i zilele puține, iar slujba lui s‑o ia altul!9 Să‑i rămână fiii orfani, și soția lui – văduvă!10 Fiii lui să rătăcească cerșind și căutând printre ruine!11 Cel ce l‑a împrumutat să‑i ia tot ce are, și străinii să‑l jefuiască de rodul muncii lui!12 Să nu mai fie nimeni care să‑i arate îndurare și să nu mai fie nimeni care să arate bunăvoință față de orfanii lui!13 Fie ca descendența lui să fie stârpită, iar în generația următoare să le fie șters numele!14 Să rămână în amintire înaintea DOMNULUI nelegiuirea părinților lui și să nu fie șters păcatul mamei lui!15 Să rămână întotdeauna înaintea DOMNULUI, iar El să le șteargă amintirea de pe pământ!16 Căci nu și‑a amintit să se poarte cu îndurare, ci l‑a prigonit pe sărac și pe nevoiaș și l‑a omorât pe cel cu inima zdrobită!17 A iubit blestemul; de el să aibă parte![2] Nu i‑a plăcut binecuvântarea; aceasta să stea departe de el![3]18 A îmbrăcat blestemul ca pe propria haină, i‑a intrat în pântec ca apa și în oasele lui ca uleiul.19 De aceea, el să‑i fie mantaua cu care se acoperă și brâul cu care se încinge mereu!20 Aceasta să fie răsplata potrivnicilor mei din partea DOMNULUI și a celor ce mă vorbesc de rău!21 Dar Tu, Stăpâne DOAMNE, de dragul Numelui Tău, fă‑Ți lucrarea cu mine! Pentru că îndurarea Ta este bună, scapă‑mă!22 Căci sunt sărac și nevoiaș, iar inima mi‑e rănită înăuntrul meu.23 Pier ca o umbră trecătoare; sunt alungat ca o lăcustă.24 Genunchii îmi sunt slăbiți de post, iar trupul mi‑e sleit din lipsă de grăsime.25 Am ajuns de disprețul lor; cei ce mă văd dau din cap.26 DOAMNE, Dumnezeul meu, ajută‑mă! În îndurarea Ta, izbăvește‑mă!27 Fă ca ei să recunoască în aceasta mâna Ta, să recunoască faptul că Tu, DOAMNE, ai făcut lucrul acesta!28 Ei blestemă, dar Tu binecuvântezi. Ei se ridică și rămân de rușine, dar robul Tău se va veseli.29 Acuzatorii mei se îmbracă cu batjocura, se acoperă cu nerușinarea ca și cu o manta.30 Voi mulțumi mult DOMNULUI cu gura mea, Îl voi lăuda în mijlocul mulțimii.31 Căci El stă la dreapta celui nevoiaș, ca să‑l izbăvească de judecătorii sufletului său.

Psalmi 109

nuBibeln

1 För körledaren. En psalm av David. Min lovsångs Gud, var inte tyst!2 Gudlösa och falska människor har gått till attack mot mig. De ljuger och talar illa om mig.3 De omger mig med hatfulla ord och attackerar mig utan orsak.4 De bemöter min kärlek med anklagelser, men jag ber.5 De betalar tillbaka gott med ont och min kärlek med hat.6 Utse en gudlös anklagare[1] mot honom och ställ honom på hans högra sida.7 Och när han ställs inför rätta, låt honom då finnas skyldig. Till och med hans bön ska räknas som synd.8 Låt hans liv bli kort, och låt en annan ta hans tjänst.9 Låt hans barn bli faderlösa och hans hustru änka.10 Låt hans barn irra omkring som hemlösa tiggare, fördrivna från sina hem i ruiner.11 Låt fordringsägarna överta all hans egendom och främlingarna allt han har förtjänat.12 Ingen ska visa nåd mot honom, och ingen förbarma sig mot hans faderlösa barn.13 Låt hans efterkommande utrotas och deras namn utplånas av nästa generation.14 HERREN ska komma ihåg hans fäders ondska och inte utplåna hans mors synd.15 Låt dem alltid vara inför HERREN och utplåna deras minne från jorden,16 eftersom han inte ville visa nåd utan förföljde de betryckta och fattiga och bedrövade för att döda dem.17 Han älskade att förbanna, och förbannelsen träffade honom själv. Han ville inte välsigna, och så förblir välsignelsen långt borta från honom.18 Han tog på sig förbannelse som en klädedräkt, den gick in i hans inre som vatten och som olja in i hans skelett.19 Låt den nu vara för honom som en klädnad han sveper om sig och som ett bälte han för alltid spänner om sig.20 Låt detta vara mina anklagares lön från HERREN, deras, som talar ont mot mig.21 Men HERRE, min Herre, hjälp mig för ditt namns skull, och befria mig i din kärlek och godhet.22 Jag är fattig och hjälplös och sårad i mitt innersta.23 Jag försvinner som en skugga om kvällen jag skakas av som en gräshoppa.24 Mina knän är svaga av fasta, och jag är bara skinn och ben.25 Jag har blivit till åtlöje för dem, och när de ser mig skakar de på huvudet.26 Hjälp mig, HERRE, min Gud! Rädda mig i din nåd.27 Låt dem inse att det är du som handlar, att du, HERRE, har gjort detta.28 De kan förbanna, men du välsignar. När de anfaller ska de komma på skam, men din tjänare gläder sig.29 Låt mina anklagare kläs i vanära och svepas i skam som i en klädnad.30 Jag vill storligen prisa HERREN, jag vill lovprisa honom i den stora skaran.31 Han står på den fattiges sida för att rädda honom från dem som dömer honom.