1Mulțumiți DOMNULUI, chemați Numele Lui! Faceți cunoscute printre popoare lucrările Lui!2Cântați‑I! Cântați spre lauda Lui! Vestiți toate minunile Lui!3Lăudați‑vă cu Numele Lui cel sfânt! Să se bucure inima celor ce‑L caută pe DOMNUL!4Căutați pe DOMNUL și puterea Lui, căutați întotdeauna fața Lui!5Aduceți‑vă aminte de minunile pe care le‑a făcut, de semnele Sale și de judecățile rostite de gura Sa,6sămânță a robului Său Avraam, fii ai lui Iacov, aleșii Lui!7El este DOMNUL, Dumnezeul nostru, și judecățile Lui se împlinesc pe tot pământul.8El Își aduce aminte mereu de legământul Lui, de cuvântul pe care l‑a poruncit pentru o mie de generații,9de legământul pe care l‑a încheiat cu Avraam, de jurământul Lui către Isaac,10pe care l‑a întărit față de Iacov printr‑o hotărâre și față de Israel printr‑un legământ veșnic,11zicând: „Ție îți voi da țara Canaan, ca parte a moștenirii voastre.“12Pe atunci erau doar câțiva oameni, puțini la număr și străini în țară.13Ei călătoreau de la un neam la alt neam, de la un regat la alt popor.14El nu a îngăduit niciunui om să‑i asuprească și a mustrat regi pentru ei:15„Nu vă atingeți de unșii Mei și nu‑i vătămați pe profeții Mei!“16A chemat foametea peste țară, a frânt orice toiag al pâinii.17Trimisese înaintea lor un om, pe Iosif, care a fost vândut ca rob.18I‑au strâns picioarele în lanțuri, iar gâtul i‑a fost pus în fiare,19până la vremea când s‑a împlinit[1] Cuvântul Lui, când Cuvântul DOMNULUI l‑a dovedit curat.[2]20Atunci regele a trimis să‑l dezlege și stăpânitorul popoarelor – să‑l elibereze.21L‑a pus stăpân peste casa lui și stăpânitor peste toate averile lui,22ca să‑i lege după bunu‑i plac pe prinții lui și să‑i învețe pe bătrânii lui înțelepciunea.23Atunci Israel a venit în Egipt, Iacov a locuit ca străin în țara lui Ham.24Dumnezeu Și‑a înmulțit poporul foarte mult și i‑a făcut mai tari decât pe vrăjmașii lor.25Acestora le‑a schimbat inima, ca să‑I urască poporul, să se poarte mișelește cu robii Săi.26L‑a trimis pe Moise, robul Său, și pe Aaron pe care‑l alesese.27Ei au înfăptuit semnele Lui printre vrăjmași și au făcut minuni în țara lui Ham.28A trimis întunericul și s‑a făcut beznă; Moise și Aaron nu s‑au răzvrătit împotriva cuvintelor Lui.29Le‑a prefăcut apa în sânge și le‑a omorât peștii.30Țara lor a mișunat de broaște, până în odăile împăraților lor.31El a zis, și au venit roiuri de muște; au fost țânțari pe întreg teritoriul lor.32Le‑a dat grindină, în loc de ploaie, și flăcări de foc peste țara lor.33Le‑a lovit viile și smochinii și le‑a rupt copacii din teritoriul lor.34El a zis, și au venit lăcuste[3], lăcuste[4] fără număr.35Ele au devorat toată verdeața din țara lor și au mâncat rodul pământului lor.36I‑a lovit pe toți întâii născuți în țara lor, pârga întregii lor puteri.37El i‑a scos pe israeliți de acolo cu argint și cu aur și n‑a fost niciunul din semințiile Lui care să se poticnească.38Egiptenii s‑au bucurat de plecarea lor, căci îi apucaseră groaza de ei.39El a întins un nor ca să le fie învelitoare și un foc ca să lumineze noaptea.40Au cerut, iar El le‑a trimis prepelițe și i‑a săturat cu pâine din cer.41A despicat stânca și a curs apă; un râu a curs prin locuri uscate.42Și aceasta pentru că Și‑a amintit de promisiunea Sa cea sfântă, făcută lui Avraam, robul Său.43El Și‑a scos poporul cu bucurie, Și‑a scos aleșii cu strigăte de veselie.44Le‑a dat teritoriile neamurilor și au moștenit rodul muncii noroadelor,45ca să păzească hotărârile Lui și să trăiască după învățăturile[5] Lui. Lăudați‑L pe DOMNUL![6]
Psalmi 105
nuBibeln
Herren har varit trofast
1Prisa HERREN, åkalla honom. Gör hans verk kända för alla folk.2Sjung och spela till hans ära, berätta om alla hans under!3Lovprisa hans heliga namn, låt dem som söker HERREN få en innerlig glädje!4Vänd er till HERREN och hans kraft, sök honom ständigt.5Tänk på de mäktiga gärningar han har gjort, hans under och den dom som han uttalat,6ni som är ättlingar till hans tjänare Abraham, till Jakob, hans utvalde.7Han är HERREN, vår Gud. Över hela jorden sträcker sig hans domar.8Han minns för evigt sitt förbund, sina befallningar för tusen generationer,9det förbund som han slöt med Abraham, och sin ed till Isak.10Han bekräftade det till Jakob som en stadga, till Israel som ett evigt förbund.11Han sa: ”Jag ska ge dig Kanaans land till arv och egendom.”12Fastän de var få till antalet, en liten skara främlingar,13och vandrade från folk till folk, från rike till rike,14lät han ingen förtrycka dem, och han straffade kungar för deras skull.15”Rör inte mina smorda, skada inte mina profeter!”16Han sände hungersnöd över landet och förstörde deras matförråd.17Men han hade före dem sänt en man, Josef, som såldes som slav.18Bojor sattes på hans fötter och en järnring runt hans hals,19tills den dag hans ord gick i uppfyllelse, och HERRENS ord gav honom rätt.20Då lät kungen släppa honom fri, folkens kung befriade honom.21Kungen gjorde honom till herre över sitt hus, till härskare över hela sin egendom,22för att leda hans furstar som han ville och lära hans äldste vishet.23Israel kom till Egypten, Jakob blev gäst i Hams land.24Han gjorde sitt folk mycket fruktsamt, han gjorde dem mer talrika än deras fiender.25Han vände egypterna till att hata hans folk, till konspiration mot hans tjänare.26Han sände sin tjänare Mose, och Aron, som han hade utvalt.27De utförde hans tecken bland dem, under i Hams land.28Han sände mörker, så att allting blev mörkt. De hade inte[1] gjort uppror mot hans ord.29Han förvandlade deras vatten till blod och lät deras fiskar dö.30Deras land vimlade av grodor, ända in i deras furstars sängkammare.31Han befallde, och svärmar av flugor kom, mygg över hela deras land.32I stället för regn gav han dem hagel och eldslågor i landet.33Han slog ner deras vinrankor och fikonträd, och alla träd vräktes omkull i deras land.34På hans befallning kom gräshoppssvärmar och ett oräkneligt antal gräshoppsyngel.35De åt upp allt grönt i deras land, och de åt upp skörden på deras mark.36Slutligen dödade han allt förstfött i deras land, alla deras manliga nyfödda.37Sedan förde han dem ut ur landet med silver och guld, och det fanns ingen i dess stammar som stapplade.38Egypterna gladde sig när de gav sig iväg, för de hade drabbats av fasor för Israels skull.39Han bredde ut ett moln som skydd och en eld som lyste om natten.40De[2] bad, och han sände vaktlar, han mättade dem med bröd från himlen.41Han öppnade en klippa, och vattnet forsade fram. Det flöt som en flod genom det torra landet.42För han tänkte på sitt heliga löfte till sin tjänare Abraham.43Han ledde ut sitt folk under jubel, sina utvalda under glädjerop.44Han gav dem land som tillhört andra folk. De fick överta frukten av deras möda,45för att de skulle hålla hans bud och lyda hans lagar. Halleluja!