O rugăciune a unui om sărman, când era doborât de întristare și își vărsa plângerea înaintea Domnului.
1DOAMNE, ascultă rugăciunea mea! Să ajungă la Tine strigătul meu după ajutor!2Nu‑Ți ascunde fața de mine în ziua necazului meu! Pleacă‑Ți urechea spre mine! Răspunde‑mi degrabă în ziua când Te chem!3Căci zilele mi se sfârșesc în fum iar oasele‑mi ard ca jarul.4Inima‑mi este rănită și se usucă precum iarba, căci uit să‑mi mănânc pâinea.5Din cauza gemetelor mele mi s‑au lipit oasele de carne.6Mă asemăn cu ciușul din pustie; am ajuns ca o cucuvea printre dărâmături.7Stau treaz și sunt ca o pasăre singuratică pe acoperiș.8Toată ziua dușmanii mei mă batjocoresc; cei ce mă iau în derâdere jură pe mine.9Mănânc cenușă în loc de pâine și îmi amestec băutura cu lacrimi,10din cauza mâniei și a urgiei Tale; căci Tu m‑ai ridicat și m‑ai aruncat.11Zilele îmi sunt ca umbra înserării și mă usuc ca iarba.12Însă Tu, DOAMNE, tronezi pe vecie, amintirea Ta ține din generație în generație.13Tu Te vei ridica și vei avea milă de Sion, căci este timpul să‑Ți arăți bunăvoința față de el, fiindcă i‑a sosit vremea.14Într-adevăr, robii Tăi îndrăgesc pietrele lui și le este milă de țărâna lui.15Neamurile se vor teme de Numele DOMNULUI, și toți regii pământului – de slava Lui,16când DOMNUL va zidi Sionul și Se va arăta în slava Lui.17El va răspunde la rugăciunile celor nevoiași și nu va disprețui rugăciunile lor.18Să se scrie aceasta pentru generația viitoare, pentru ca poporul care se va naște să‑L laude pe DOMNUL[1]! (Ps 104:35; Ps 105:45; Ps 106:1; Ps 106:48; Ps 111:1; Ps 112:1; Ps 113:1; Ps 113:9)19Căci El privește din înălțimea sfințeniei Sale; DOMNUL privește din ceruri pe pământ,20ca să ia aminte la gemetele prizonierilor, să‑i elibereze pe cei condamnați la moarte.21Numele DOMNULUI va fi vestit în Sion, și lauda Lui – în Ierusalim,22când se vor strânge popoarele și regatele ca să‑I slujească DOMNULUI.23Mi‑a frânt puterea pe drum; mi‑a scurtat zilele.24De aceea am zis: „Dumnezeul meu, nu mă lua la jumătatea zilelor mele, Tu, ai Cărui ani țin din generație în generație.25Tu ai întemeiat în vechime pământul, iar cerurile sunt lucrarea mâinilor Tale.26Ele vor pieri, dar Tu rămâi, și toate se vor învechi ca o haină. Le vei schimba ca pe un veșmânt, și ele vor trece.27Tu însă rămâi Același, și anii Tăi nu se vor sfârși.28Fiii robilor Tăi vor locui aici, și sămânța lor va rămâne în prezența Ta.“
Psalmi 102
nuBibeln
Ångerpsalm; tröst i nöden
1Bön av en betryckt och svag som utgjuter sin klagan inför HERREN.2HERRE, hör min bön! Låt mitt rop om hjälp nå dig!3Dölj dig inte för mig när jag är i nöd. Lyssna, och skynda dig att svara mig när jag ropar.4För mina dagar försvinner som rök, och det brinner i mitt inre som en glöd.5Mitt innersta är förtorkat, vissnat som gräs. Jag glömmer att äta min mat,6och min suckan har gjort att jag magrat till bara skinn och ben.7Jag är som en pelikan[1] långt ute i vildmarken, som en uggla bland ruiner.8Jag ligger vaken, jag är som en ensam fågel på taket.9Mina fiender hånar mig dag efter dag och använder mig i svordomar.10Jag äter aska som bröd och blandar min dryck med tårar,11för din vredes och förbittrings skull. Du har gripit mig och stött bort mig.12Mitt liv är som kvällsskuggan, jag vissnar som gräset.13Men du, HERRE, regerar i evighet, och från generation till generation ska man komma ihåg dig.14Du ska gripa in och visa nåd mot Sion. Nu är det dags att visa medlidande med det, nu har den tiden kommit.15Dina tjänare älskar dess stenar, de lider av att se det ligga i grus.16Folken ska frukta HERRENS namn och kungarna på jorden din härlighet,17när HERREN bygger upp Sion på nytt och visar sig i sin härlighet.18Han ska lyssna till de nödlidandes böner och inte förakta vad de ber om.19Detta ska skrivas ner för kommande generationer, för att folk som han kommer att skapa[2] ska prisa HERREN.20För han blickar ner från sin heliga höjd, HERREN ser ner till jorden.21Han hör den fångnes klagan och befriar de dödsdömda.22HERRENS namn ska förkunnas i Sion och hans lov i Jerusalem,23när folk och riken samlas för att tjäna honom.24Han har gjort mig kraftlös trots att jag är i mina bästa år. Han har förkortat min levnadstid.25Jag säger: ”Min Gud, ryck inte bort mig mitt i livet, du som själv lever från generation till generation!26För länge sedan lade du jordens grund, och himlarna är dina händers verk.27De ska försvinna, men du består. De är alla som utslitna kläder som du byter ut, och de försvinner.28Men du är densamme, och dina år ska aldrig ta slut.29Dina tjänares barn ska leva vidare hos dig, och deras efterkommande bestå inför dig.”