1Atunci DOMNUL i‑a vorbit lui Iosua, zicând: (Num 35:6; Deut 4:41; Deut 19:1)2„Vorbește‑le fiilor lui Israel și spune‑le: «Alegeți‑vă cetățile de refugiu despre care v‑am vorbit prin Moise.3Ele vor fi un loc de refugiu pentru ucigașul care va omorî fără voie o persoană (adică din greșeală) și care va vrea să scape de răzbunătorul sângelui.4Când se va refugia într‑una dintre aceste cetăți, să se oprească la intrarea porții cetății și să vorbească despre situația sa[1] în auzul bătrânilor acelei cetăți. Ei să‑l primească în cetate și să‑i dea un loc ca să locuiască împreună cu ei.5Dacă răzbunătorul sângelui îl va urmări, ei să nu‑l dea pe ucigaș în mâinile lui, deoarece l‑a ucis fără voie pe semenul său, fără să‑l fi urât mai dinainte.6Ucigașul să rămână în cetatea aceea până se va înfățișa înaintea comunității ca să fie judecat și[2] până la moartea marelui preot care va fi în slujbă în acea perioadă. Numai atunci se va putea întoarce din cetatea în care fugise în cetatea și în casa lui.»“7Ei au pus deoparte[3] Kedeșul, în Galileea, în muntele lui Neftali, Șehemul, în muntele lui Efraim și Chiriat-Arba (Hebron), în muntele lui Iuda.8Iar de cealaltă parte a Iordanului, la răsărit de Ierihon, au ales Bețerul, în pustie, în podișul seminției lui Ruben, Ramotul, în Ghilad, pe teritoriul seminției lui Gad, și Golanul, în Bașan, pe teritoriul seminției lui Manase.9Acestea erau cetățile alese pentru toți fiii lui Israel și pentru străinii care locuiau în mijlocul lor, pentru ca orice ucigaș care omora fără voie o persoană să poată fugi acolo și să nu fie omorât de răzbunătorul sângelui înainte de a se înfățișa în fața comunității.
Iosua 20
nuBibeln
Städer för särskilda ändamål utses
Fristäder utses
1HERREN sa till Josua:2”Säg till Israels folk att utse de fristäder som jag gav Mose instruktioner om.3Om en person har dödat någon oavsiktligt, ska han kunna fly till någon av dessa städer. De ska tjäna som tillflyktsorter undan blodshämnaren.[1]4När någon flyr till en sådan stad, ska han stanna i stadsporten[2] och tala med de äldste i staden om sin sak. Sedan ska de ta emot honom i staden och ge honom en plats där han kan bo.5Om blodshämnaren förföljer honom, får han inte utlämnas, eftersom det var en olyckshändelse och inte ett överlagt mord.6Mannen som förorsakat olyckan ska bo kvar i fristaden tills han stått inför rätta och tills den överstepräst som var i tjänst när olyckan inträffade, har dött. Sedan är han fri att vända tillbaka till sin egen stad och sitt hem.”7De städer som utsågs till fristäder var Kedesh i Galileen i Naftalis bergsbygd, Shekem i Efraims bergsbygd och Kirjat-Arba, dvs. Hebron, i Judas bergsbygd.8På östra sidan av Jordan mitt emot Jeriko utsåg de från Rubens stam Beser i öknen på slätten, från Gads stam Ramot i Gilead och från Manasses stam Golan i Bashan.9Dessa fristäder var till både för israeliterna själva och för övriga folk som bodde bland dem. Den som oavsiktligt hade vållat någons död kunde fly dit för att slippa bli dödad av blodshämnaren innan han ställts inför menigheten.