1DOMNUL i‑a vorbit lui Moise în câmpiile Moabului, lângă Iordan, în fața Ierihonului, zicând:2„Poruncește‑le fiilor lui Israel să dea leviților, din moștenirea pe care o vor avea, niște cetăți în care să poată locui. Să le mai dea și pășuni în jurul acestor cetăți.3Cetățile să fie ale lor, ca să locuiască în ele, iar pășunile să fie pentru vitele lor, pentru bunurile lor și pentru toate animalele lor.4Pășunile din jurul cetăților pe care le veți da leviților să aibă, începând de la zidul exterior al cetății, o mie de coți[1] de jur‑împrejur.5În afara cetății să numărați două mii de coți[2] în partea de răsărit, două mii de coți în partea de apus, două mii de coți în partea de nord și două mii de coți în partea de sud, astfel încât cetatea să fie în mijloc. Acestea să fie pășunile lor din jurul cetăților lor.
Cetățile de refugiu
6Șase din cetățile pe care le veți da leviților să fie cetăți de refugiu, în care să poată fugi ucigașul. Pe lângă acestea să le mai dați patruzeci și două de cetăți. (Deut 4:41; Deut 19:1; Ios 20:1)7Astfel, toate cetățile pe care trebuie să le dați leviților să fie în număr de patruzeci și opt, împreună cu pășunile din jurul lor.8Cetățile pe care le veți oferi din moștenirea fiilor lui Israel să fie date astfel: cei ce au multe cetăți să dea mai multe și cei ce au puține cetăți să dea mai puține. Fiecare seminție să dea leviților din cetățile ei, potrivit cu moștenirea pe care a primit‑o.“9DOMNUL i‑a vorbit lui Moise, zicând:10„Vorbește‑le fiilor lui Israel și spune‑le: «Când veți trece Iordanul în țara Canaan,11să alegeți câteva cetăți care să fie locuri de refugiu, unde să poată fugi ucigașul care a omorât fără voie o persoană.12Aceste cetăți vor fi locuri de refugiu dinaintea răzbunătorului, astfel încât ucigașul să nu fie omorât înainte de a se înfățișa în fața comunității pentru a fi judecat.13Din cetățile pe care le veți da, șase să fie cetăți de refugiu:14să le dați trei cetăți de partea aceasta a Iordanului și trei cetăți în țara Canaan. Acestea vor fi cetăți de refugiu.15Aceste șase cetăți să fie locuri de refugiu pentru fiii lui Israel, pentru străini și pentru peregrinii din mijlocul vostru, pentru ca oricine a omorât fără voie o persoană să poată fugi acolo.16Dacă un om lovește pe cineva cu un obiect de fier și‑l omoară, acel om este un ucigaș; ucigașul să fie pedepsit cu moartea.17Dacă cineva are în mână o piatră a cărei lovitură poate cauza moartea și lovește pe cineva omorându‑l, acel om este un ucigaș; ucigașul să fie pedepsit cu moartea.18Dacă cineva are în mână un obiect de lemn care poate cauza moartea și lovește pe cineva și‑l omoară, acel om este un ucigaș; ucigașul să fie pedepsit cu moartea.19Răzbunătorul sângelui să‑l omoare pe ucigaș; atunci când îl va întâlni, să‑l omoare.20Dacă cineva împinge cu ură un om sau dacă‑l pândește și aruncă cu ceva în el și‑l omoară21sau dacă, din vrăjmășie, îl lovește cu pumnul și‑l omoară, cel ce l‑a lovit să fie pedepsit cu moartea. El este un ucigaș. Răzbunătorul sângelui să‑l omoare pe ucigaș când îl întâlnește.22Dar dacă cineva lovește dintr-odată un om, fără dușmănie, sau dacă aruncă cu un obiect în el, fără să‑l fi pândit dinainte,23sau dacă, fără să‑l vadă, aruncă în el cu o piatră care poate cauza moartea și acesta moare, atunci, de vreme ce nu i‑a fost dușman și n‑a intenționat să‑l rănească,24comunitatea trebuie să judece între el și răzbunătorul sângelui, conform acestor judecăți.25Comunitatea să elibereze ucigașul din mâna răzbunătorului sângelui și să‑l trimită înapoi în cetatea de refugiu în care fugise. El să locuiască acolo până la moartea marelui preot care a fost uns cu untdelemn sfânt.26Dar dacă ucigașul va ieși vreodată din hotarele cetății de refugiu în care a fugit27și răzbunătorul sângelui îl găsește în afara cetății, atunci răzbunătorul sângelui îl poate omorî pe ucigaș și nu va fi vinovat de omor.28Ucigașul trebuie să rămână în cetatea de refugiu până la moartea marelui preot. Numai după moartea marelui preot se poate reîntoarce la proprietatea lui.29Acestea vor fi pentru voi hotărâri pe baza cărora să judecați de‑a lungul generațiilor voastre, în toate locurile în care veți locui.30Dacă cineva ucide o persoană, ucigașul să fie omorât pe baza mărturiei martorilor. Un singur martor nu este suficient să mărturisească împotriva unui persoane ca să fie omorâtă.31Să nu acceptați răscumpărare pentru viața unui ucigaș vinovat de moarte, ci să fie pedepsit cu moartea.32Să nu acceptați răscumpărare pentru cel care a fugit într‑o cetate de refugiu și să nu‑i dați voie să se întoarcă și să locuiască în proprietatea lui înainte de moartea marelui preot.33Să nu pângăriți țara unde veți locui. Sângele pângărește țara și nu se poate face altfel de ispășire pentru pământul peste care a fost vărsat sânge, decât prin sângele celui care l‑a vărsat.34Să nu pângăriți deci țara în care voi locuiți și în mijlocul căreia Eu sălășluiesc, căci Eu, DOMNUL, sălășluiesc în mijlocul fiilor lui Israel.»“