1În țară a venit o foamete, în afară de foametea dinainte, care fusese în zilele lui Avraam. Isaac s‑a dus la Abimelek, regele filistenilor, în Gherar.2DOMNUL i S‑a arătat lui Isaac și i‑a zis: „Nu coborî în Egipt, ci locuiește în țara despre care îți voi spune.3Locuiește în această țară. Eu voi fi cu tine și te voi binecuvânta, pentru că ție și seminței[1] tale vă voi da toate aceste ținuturi. Astfel, voi împlini jurământul pe care i l‑am făcut tatălui tău, Avraam. (Gen 12:7)4Îți voi face sămânța la fel de numeroasă precum stelele cerurilor și le voi da toate aceste ținuturi. Prin sămânța ta vor fi binecuvântate toate neamurile pământului,5pentru că Avraam a ascultat de glasul Meu și a păzit îndatoririle, poruncile, hotărârile și legile Mele.“6Astfel, Isaac a locuit în Gherar.7Atunci când oamenii din acel loc îl întrebau despre soția lui, el le răspundea: „Este sora mea!“, deoarece se temea să le spună că este soția lui, crezând că oamenii din acel loc îl vor ucide din cauza Rebecăi, pentru că era plăcută la înfățișare.8După ce a stat mai multă vreme acolo, s‑a întâmplat că regele Abimelek, regele filistenilor, s‑a uitat pe fereastră și iată că Isaac o dezmierda[2] pe soția sa, Rebeca.9Abimelek l‑a chemat pe Isaac și a zis: – Iată, sigur ea este soția ta. De ce ai zis: „Ea este sora mea.“? Isaac i‑a răspuns: – Fiindcă îmi ziceam ca nu cumva să mor din cauza ei.10Abimelek a zis: – Ce mi‑ai făcut? Ce ușor s‑ar fi putut culca vreunul din popor cu soția ta și astfel ai fi adus vina asupra noastră!11Apoi, Abimelek a poruncit întregului popor, zicând: „Oricine se va atinge de acest om sau de soția lui să fie pedepsit cu moartea.“12Isaac a semănat în acea țară și, în același an, a recoltat însutit, pentru că DOMNUL l‑a binecuvântat.13El s‑a îmbogățit, iar bogăția a continuat să‑i crească până când a ajuns foarte bogat.14Avea turme de oi, cirezi de vite și mulți servitori și de aceea filistenii îl invidiau.15Filistenii au astupat și au umplut cu pământ toate fântânile pe care le săpaseră robii tatălui său, în zilele lui Avraam, tatăl său.16Atunci Abimelek i‑a zis lui Isaac: „Pleacă de la noi, pentru că ai ajuns mult mai puternic decât noi.“17Isaac a plecat de acolo, și‑a așezat tabăra în valea[3] Gherar și a locuit acolo.18El a săpat din nou fântânile care fuseseră săpate în zilele tatălui său, Avraam, căci filistenii le astupaseră după moartea lui Avraam. Isaac le‑a pus acestora aceleași nume pe care tatăl său le pusese înainte.19Robii lui Isaac au săpat în ued[4] și au găsit acolo o fântână cu apă proaspătă,20dar păstorii din Gherar s‑au certat cu păstorii lui Isaac, zicând: „Apa este a noastră.“ Isaac a pus fântânii numele Esek[5], pentru că aceștia s‑au certat cu el.21Apoi au săpat o altă fântână, dar ei s‑au certat și pentru aceasta. El i‑a pus numele Sitna[6].22Isaac a plecat de acolo și a săpat o altă fântână, pentru care nu s‑au mai certat. El i‑a pus numele Rehobot[7] și a zis: „Acum, DOMNUL ne‑a făcut loc și vom fi roditori în țară.“23De acolo s‑a suit la Beer-Șeba,24iar în noaptea aceea DOMNUL i S‑a arătat și a zis: „Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Avraam. Nu te teme, pentru că Eu sunt cu tine. Te voi binecuvânta și‑ți voi înmulți sămânța datorită robului Meu Avraam.“25Isaac a zidit acolo un altar și a chemat Numele DOMNULUI. El și‑a întins cortul în acel loc, iar robii săi au săpat acolo o fântână.26După aceea, Abimelek a venit la el din Gherar, împreună cu Ahuzat, sfetnicul său, și cu Pihol, comandantul oștirii sale.27Isaac i‑a întrebat: – De ce ați venit la mine, voi care m‑ați urât și m‑ați alungat de la voi?28Ei au răspuns: – Vedem limpede că DOMNUL este cu tine. De aceea zicem: să fie un jurământ între noi, între noi și tine, și să încheiem un legământ cu tine,29potrivit căruia nu ne vei face niciun rău, așa cum nici noi nu ne‑am atins de tine, ci ți‑am făcut numai bine, lăsându‑te să pleci în pace. Acum tu ești binecuvântat de DOMNUL.30Isaac le‑a dat un ospăț, iar ei au mâncat și au băut.31A doua zi, s‑au sculat dis‑de‑dimineață și au încheiat împreună legământul. Apoi Isaac i‑a lăsat să plece, iar ei au plecat de la el în pace.32În aceeași zi, robii lui Isaac au venit și l‑au anunțat despre fântâna pe care o săpaseră, zicându‑i: „Am dat de apă!“33El i‑a pus numele Șiba[8]. De aceea numele cetății este Beer-Șeba[9] până în ziua aceasta. (Gen 21:28)34La vârsta de patruzeci de ani, Esau s‑a căsătorit cu Iudita, fiica hititului Beeri, și cu Basmat, fiica hititului Elon,35însă ele au fost o sursă de amărăciune pentru Isaac și Rebeca.
Genesa 26
nuBibeln
Isak och kung Avimelek
1Det kom en svår hungersnöd över landet, så som det hade gjort under Abrahams tid, och Isak flyttade därför till Gerar, till Avimelek, filistéernas kung.[1]2HERREN visade sig där för honom och sa till honom: ”Far inte till Egypten, utan stanna i det land jag säger till dig!3Stanna nu här i detta land. Då ska jag vara med dig och välsigna dig, och jag ska ge alla dessa länder till dig och till dina ättlingar, precis som jag med ed lovade din far Abraham.4Jag ska göra dina ättlingar lika många som stjärnorna på himlen. Jag ska ge dem alla dessa länder. Genom din avkomma[2] ska alla jordens folk bli välsignade,5eftersom Abraham lydde mig och följde mina föreskrifter, befallningar, bud och lagar.”6Isak stannade i Gerar.7När männen i staden frågade honom om hans hustru, svarade han: ”Hon är min syster.” Han vågade inte säga att hon var hans hustru, för han var rädd att de skulle döda honom för Rebeckas skull, för hon var mycket vacker.8Men efter att han redan varit där en tid, fick Avimelek, filistéernas kung, av en händelse se genom fönstret att Isak kelade med Rebecka.9Då ropade Avimelek på Isak och sa: ”Hon är ju din hustru! Varför sa du då att hon var din syster?” ”Därför att jag var rädd att jag skulle bli dödad för hennes skull”, svarade Isak.10”Hur kunde du behandla oss på det sättet?” sa Avimelek. ”Någon kunde ju ha legat med henne, och då skulle du ha dragit skuld över oss.”11Sedan utfärdade Avimelek en offentlig varning: ”Den som skadar denne man eller hans hustru kommer att dö.”
Isak vägrar att strida för sin rätt
12Det året blev Isaks skördar enorma, hundra gånger den säd han sått, för HERREN välsignade honom.13Han blev snart en rik man med alltmer växande rikedomar, tills han var mycket rik.14Han hade hjordar av får och getter, boskapshjordar och många tjänare. Men filistéerna blev avundsjuka på honom,15och de fyllde igen hans brunnar med jord, alla de brunnar som hans far Abraham hade grävt.16Till slut sa Avimelek till Isak: ”Gå någon annanstans! Du har blivit alltför mäktig för oss.”17Då flyttade Isak ner till Gerardalen och bodde där i stället.18Än en gång grävde Isak upp de brunnar som hade tillhört hans far Abraham, och som filistéerna hade fyllt igen efter hans fars död, och han gav dem samma namn som hans far en gång hade gett dem.19Hans herdar grävde också en ny brunn i Gerardalen och fann en underjordisk källa.20Då kom herdarna på orten och grälade med Isaks herdar: ”Det är vårt vatten!” Därför kallade de brunnen för Esek[3].21Isaks män grävde då en annan brunn, men det blev strid om den också. Därför kallades den för Sitna[4].22När han då bröt upp därifrån och grävde ytterligare en brunn, blev det inget mer bråk om den. Därför kallade de brunnen för Rechovot[5]. De sa nämligen: ”Nu till sist har HERREN gett oss utrymme, så att vi kan föröka oss här i landet.”23Därefter gick Isak till Beer Sheva,24och sedan visade sig HERREN för honom på natten. ”Jag är din far Abrahams Gud”, sa han. ”Var inte rädd, för jag är med dig och ska välsigna dig. Jag ska ge dig många ättlingar för min tjänare Abrahams skull.”25Då byggde Isak ett altare och åkallade HERREN. Han bosatte sig där och hans tjänare grävde en brunn.26Sedan fick Isak besök från Gerar: Avimelek kom dit tillsammans med sin rådgivare Achussat och Pikol, befälhavaren över kungens här.27”Varför har ni kommit hit?” frågade Isak dem. ”Ni var ju fientliga mot mig och körde ut mig ur landet.”28De sa: ”Vi har tydligt sett att HERREN är med dig. Låt oss svära en ed och sluta ett förbund med varandra.29Lova att du inte kommer att skada oss, på samma sätt som vi inte har skadat dig. Faktum är att vi bara har handlat väl emot dig och sänt dig bort i frid. Och nu har HERREN välsignat dig.”30Då lagade Isak till en festmåltid åt dem, och de åt och drack.31Så snart de steg upp på morgonen, svor de varandra en ed, och sedan skickade Isak hem dem i fred igen.32Samma dag kom Isaks tjänare och berättade om brunnen de hade grävt: ”Vi har hittat vatten”, sa de.33Därför kallade han brunnen för Shiva[6]. Staden har sedan dess hetat Beer Sheva.34Vid 40 års ålder gifte sig Esau med en flicka som hette Judit, dotter till hettiten Beeri. Han gifte sig också med Basemat, hettiten Elons dotter.35De gjorde livet bittert för Isak och Rebecka.