Romani 15 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

1 Însă noi, care suntem puternici, suntem datori să purtăm neputințele celor slabi și nu să ne plăcem nouă înșine. 2 Fiecare dintre noi să placă semenului său, spre binele acestuia, pentru zidirea lui. 3 Căci nici Cristos nu Și‑a plăcut Lui Însuși, ci s‑a întâmplat așa cum este scris: „Insultele celor ce Te insultă au căzut asupra Mea.“^[1] (Ps 69:9) 4 Tot ce a fost scris în trecut a fost scris pentru învățătura noastră, pentru ca, prin răbdarea și prin mângâierea date de Scripturi, să avem speranță. 5 Dumnezeul răbdării și al mângâierii să vă dea aceleași gânduri unii față de alții, după exemplul lui Cristos Isus, 6 pentru ca, într‑un gând și cu un singur glas, să‑L slăviți pe Dumnezeul și Tatăl Domnului nostru Isus Cristos. 7 Așadar, primiți‑vă bine unii pe alții, așa cum v‑a primit și pe voi Cristos, spre slava lui Dumnezeu. 8 Căci vă spun, Cristos a devenit un slujitor al circumciziei, pentru adevărul lui Dumnezeu, ca să confirme promisiunile făcute patriarhilor, 9 astfel încât neamurile să‑L slăvească pe Dumnezeu pentru mila Lui, după cum este scris: „De aceea Te voi mărturisi printre neamuri și voi cânta laudă Numelui Tău!“^[2] (2 Sam 22:50; Ps 18:49) 10 Și, din nou, spune: „Bucurați‑vă, neamuri, împreună cu poporul Lui!“^[3] (Deut 32:43) 11 Și, din nou: „Lăudați‑L pe Domnul, toate neamurile! Să‑I aducă laude, toate popoarele!“^[4] (Ps 117:1) 12 Și, din nou, Isaia spune: „Rădăcina lui Ișai^[5] va ieși, și El Se va ridica să conducă neamurile; în El își vor pune speranța neamurile.“^[6] (Is 11:10; Mat 1:6; Mat 1:16) 13 Dumnezeul speranței să vă umple de toată bucuria și pacea, în timp ce credeți, ca să aveți speranță din belșug, prin puterea Duhului Sfânt!

Motivația lui Pavel în scrierea scrisorii

14 Dar eu însumi sunt convins cu privire la voi, frații mei, că voi înșivă sunteți plini de bunătate, plini de toată cunoașterea și în stare să vă sfătuiți unii pe alții. 15 Totuși, v‑am scris, pe alocuri, mai cu îndrăzneală, ca să vă reamintesc aceste lucruri, având în vedere harul care mi‑a fost dat de către Dumnezeu 16 ca să fiu un slujitor al lui Cristos Isus pentru neamuri. Eu slujesc ca preot Evanghelia lui Dumnezeu, astfel încât jertfa neamurilor să devină plăcută,^[7] sfințită de Duhul Sfânt. 17 Astfel, am un motiv de laudă în Cristos Isus cu privire la lucrurile pe care le‑am înfăptuit pentru Dumnezeu. 18 Căci n‑aș îndrăzni să vorbesc despre ceva pe care Cristos să nu‑l fi înfăptuit prin mine^[8], ca să aducă neamurile la ascultare prin cuvânt și faptă, 19 prin puterea semnelor și a minunilor, prin puterea Duhului lui Dumnezeu^[9]. Așa că, din Ierusalim și împrejurimile lui, până în Iliria^[10], am dus la capăt lucrarea Evangheliei lui Cristos. 20 Și am năzuit astfel să vestesc Evanghelia acolo unde Numele lui Cristos nu fusese proclamat, ca să nu construiesc pe o temelie pusă de altcineva, 21 ci să fac așa cum este scris: „Cei cărora nu li s‑a istorisit despre El vor vedea, și cei care n‑au auzit vor înțelege.“^[11] (Is 52:15) 22 Iată ce m‑a împiedicat de multe ori să vin la voi.

Planul lui Pavel de a vizita Roma

23 Dar acum, nemaiavând loc în aceste regiuni și întrucât de mulți ani am o mare dorință să vin la voi, 24 sper să vă văd în călătoria mea, când voi merge în Spania, și să fiu însoțit de voi într-acolo^[12], după ce îmi voi fi împlinit, măcar în parte, dorința de a fi cu voi. 25 Acum însă mă duc la Ierusalim, pentru a‑i sluji pe sfinți. 26 Căci cei din Macedonia și Ahaia^[13] au găsit potrivit să facă o binefacere pentru săracii care sunt între sfinții din Ierusalim. 27 Au găsit într-adevăr potrivit, însă le sunt și datori, pentru că, dacă neamurile au avut parte de binecuvântările duhovnicești^[14] ale acestora, și ele sunt datoare să‑i slujească cu binecuvântări materiale. 28 Deci, după ce voi fi dus la îndeplinire aceasta și le voi fi înmânat în siguranță acest rod^[15], mă voi îndrepta spre Spania, trecând pe la voi. 29 Și știu că, atunci când voi veni la voi, voi veni în plinătatea binecuvântării lui Cristos. 30 Vă îndemn, fraților, prin Domnul nostru Isus Cristos și prin dragostea Duhului, să vă luptați împreună cu mine în rugăciuni către Dumnezeu pentru mine, 31 ca să fiu scăpat^[16] de cei ce sunt neascultători în Iudeea, iar slujirea mea în Ierusalim să fie bine primită de către sfinți, (Fapte 20:22) 32 astfel încât, prin voia lui Dumnezeu, să vin la voi cu bucurie și să pot fi înviorat în mijlocul vostru.^[17] 33 Dumnezeul păcii să fie cu voi toți! Amin.

nuBibeln

Tänk på andra

1 Vi som har en stark tro är skyldiga att hjälpa de svaga med deras problem, och inte bara tänka på oss själva. 2 Var och en av oss ska tänka på det som är bäst för andra och bygger upp. 3 Kristus tänkte inte på sig själv, utan på andra. Det står ju skrivet: ”Dina förolämpares förolämpningar har fallit över mig.”^[1] 4 Allt som skrivits förut står där för att undervisa oss, för att vi genom uthållighet och tröst från Skriften ska kunna hålla fast vid hoppet. 5 Och må Gud, han som ger uthållighet och tröstar, hjälpa er att leva eniga med varandra, i enlighet med Kristus Jesus vilja. 6 Då kan ni alla tillsammans hylla vår Herre Jesus Kristus Gud och Fader. 7 Acceptera därför varandra på samma sätt som Kristus har accepterat er, för då blir Gud ärad. 8 Jag menar att Kristus blev de omskurnas tjänare för att visa Guds sanning och bekräfta de löften som gavs till förfäderna. 9 Då skulle också de andra folken hylla Gud för hans barmhärtighet. Det står ju skrivet: ”Därför vill jag prisa dig bland folken, och sjunga till din ära!”^[2] 10 Det står också: ”Gläd er, ni folk, tillsammans med hans folk!”^[3] 11 Vidare: ”Prisa Herren, alla nationer! Lova honom, alla folk!”^[4] 12 Jesaja säger också: ”Han som är av Jishajs rot^[5] ska komma, och han ska resa sig för att härska över alla folk. De ska hoppas på honom.”^[6] 13 Må hoppets Gud fylla er med all glädje och frid när ni tror på honom, så att den heliga Andens kraft gör ert hopp allt starkare.

Paulus speciella uppdrag

14 Jag är själv övertygad om, syskon, att ni är fyllda med godhet och med så mycket kunskap att ni kan vägleda varandra. 15 Men jag ville ändå skriva till er för att påminna om allt detta, och ibland har jag varit mycket rakt på sak. Det beror på att Gud i sin nåd gav mig 16 uppdraget att tjäna som präst åt Kristus Jesus, för att jag skulle sprida Guds evangelium till andra folk, så att de skulle bli ett offer till Gud, helgat genom den heliga Anden. 17 Tack vare Kristus Jesus kan jag vara stolt över det uppdrag Gud har gett mig. 18 Något annat än det som Kristus har gjort genom mig för de andra folken vågar jag inte tala om. Han har fått dem att lyda Gud genom mina ord och mina handlingar, 19 och genom kraften i tecken och under genom Andens kraft. På detta sätt har jag spridit evangeliet om Kristus, med början i Jerusalem och sedan överallt, ända till Illyrien.^[7] 20 Hela tiden har min målsättning varit att sprida evangelium på platser där man ännu inte känner Kristus, istället för att bygga vidare på en grund som någon annan har lagt, 21 så som det står skrivet: ”De ska se något som ingen har berättat för dem, och förstå något som de inte har hört om.”^[8] 22 Det är på grund av detta som jag har hindrats så länge från att resa till er.

Paulus resplaner

23 Men nu är jag äntligen färdig med mitt arbete i det här området och kan efter många år av väntan komma till er. 24 Jag planerar nämligen att resa till Spanien, och på vägen dit tänkte jag stanna hos er. När jag sedan har fått vara tillsammans med er en kort tid, hoppas jag att ni ger mig vad jag behöver för min fortsatta resa. 25 Men först måste jag resa till Jerusalem för att hjälpa de heliga där. 26 Församlingarna i Makedonien och Achaia^[9] har nämligen gjort en frivillig insamling till de fattiga bland de heliga i Jerusalem. 27 De var glada att få göra detta, eftersom de står i tacksamhetsskuld till judarna. De andra folken har ju fått del av judarnas andliga goda, och därför är det också rätt att de delar med sig av sitt materiella goda. 28 Men så snart jag har avslutat detta uppdrag och lämnat över gåvan till dem tänker jag resa till Spanien och hälsa på er på vägen. 29 Och jag vet att när jag kommer till er har jag med mig full välsignelse från Kristus. 30 Men jag vädjar till er, syskon, för vår Herre Jesus Kristus skull och för den kärleks skull som Anden ger: Hjälp mig i min kamp genom att be till Gud för mig. 31 Be att Gud räddar mig från de människor i Judeen som vägrar att tro och att de heliga i Jerusalem ska bli glada över den hjälp jag har med mig. 32 Då kan jag, om Gud vill, besöka er, och genom detta bli uppmuntrad och utvilad. 33 Må fridens Gud vara med er alla. Amen.