Revelaţia 5

Noua Traducere Românească

1 În mâna dreaptă a Celui Ce ședea pe tron am văzut un sul scris pe ambele părți și sigilat cu șapte sigilii.2 Și am văzut un înger puternic proclamând cu glas tare: „Cine este vrednic să deschidă sulul și să‑i desfacă sigiliile?“3 Dar nimeni în cer, nici pe pământ, nici sub pământ n‑a putut să deschidă sulul, nici să se uite în el.4 Și am plâns mult, pentru că nu s‑a găsit nimeni vrednic să deschidă sulul, nici să se uite în el.5 Dar unul dintre bătrâni mi‑a zis: „Nu plânge! Iată că Leul din seminția lui Iuda, Rădăcina lui David, a învins ca să deschidă sulul și cele șapte sigilii ale lui!“6 Și am văzut un Miel, Care părea înjunghiat, stând în picioare în mijlocul tronului și al celor patru ființe vii și în mijlocul bătrânilor. Avea șapte coarne[1] și șapte ochi, care sunt cele șapte duhuri ale lui Dumnezeu, trimise pe întreg pământul.7 El a venit și a luat sulul din mâna dreaptă a Celui Ce ședea pe tron.8 Când a luat El sulul, cele patru ființe vii și cei douăzeci și patru de bătrâni s‑au aruncat la pământ înaintea Lui. Fiecare avea câte o kithara[2] și vase de aur pline cu tămâie – care sunt rugăciunile sfinților – (1 Cor 14:7; Apo 14:2; Apo 15:2)9 și cântau o cântare nouă: „Tu ești vrednic să iei sulul și să‑i deschizi sigiliile, pentru că ai fost înjunghiat și prin sângele Tău ai răscumpărat, pentru Dumnezeu, oameni din orice seminție, limbă, popor și neam10 și i‑ai făcut o împărăție și preoți pentru Dumnezeul nostru; și ei vor domni pe pământ!“11 M‑am uitat și am auzit glasul multor îngeri care erau împrejurul tronului, al ființelor vii și al bătrânilor. Numărul lor era de zece mii de ori zece mii și de o mie de ori o mie[3].12 Ei spuneau cu glas tare: „Vrednic este Mielul, Care a fost înjunghiat, să primească putere, bogăție, înțelepciune, tărie, cinste, slavă și laudă!“13 Apoi, pe orice făptură care este în cer, pe pământ, sub pământ, pe mare, adică orice se află în aceste locuri, am auzit‑o zicând: „A Celui Ce stă pe tron și a Mielului să fie lauda, cinstea, slava și puterea, în vecii vecilor!“14 Și cele patru ființe vii au zis: „Amin!“, iar bătrânii s‑au aruncat la pământ și s‑au închinat.

Revelaţia 5

nuBibeln

1 Sedan såg jag att han som satt på tronen hade en bokrulle i högra handen. Den hade text på båda sidor och var förseglad med sju sigill.2 Jag såg en väldig ängel som frågade med hög röst: ”Vem är värdig att bryta sigillen och öppna bokrullen?”3 Men ingen i himlen eller på jorden eller under jorden kunde öppna bokrullen och se i den.4 Jag grät av besvikelse, eftersom det inte fanns någon som var värdig att öppna bokrullen och se i den.5 Men en av de äldste sa till mig: ”Gråt inte, för lejonet av Judas stam, Davids rotskott,[1] har segrat. Han kan bryta de sju sigillen och öppna bokrullen.”6 Sedan såg jag ett lamm[2] i mitten av tronen och mitt ibland de fyra levande varelserna och de äldste, och det såg ut som om det hade blivit slaktat. Det hade sju horn och sju ögon, som är Guds sju andar[3], som har sänts ut över hela jorden.7 Lammet steg nu fram till honom som satt på tronen och tog emot bokrullen från hans högra hand.8 När Lammet tog emot bokrullen, föll de fyra levande varelserna och de tjugofyra äldste ner inför Lammet. Alla hade var sin harpa och en guldskål fylld med rökelse, som är de heligas böner.9 Och de sjöng en ny sång: ”Du är värdig att ta bokrullen och bryta dess sigill, för du har blivit slaktad, och med ditt blod har du friköpt människor åt Gud från alla stammar och språk och folk och länder.10 Du har gjort dem till ett kungarike, till präster åt vår Gud, och de ska regera på jorden.”11 Sedan såg jag och hörde en stor kör av änglar, och de stod runt tronen och de fyra levande varelserna och de tjugofyra äldste. De var tiotusentals och åter tiotusentals, tusentals och åter tusentals i antal.12 De sjöng med väldig kraft: ”Lammet som blev slaktat är värdigt att få makt, rikedom, vishet och styrka, ära, härlighet och pris.”13 Sedan hörde jag allt skapat i himlen och på jorden och under jorden och i havet säga: ”Priset och äran och härligheten och makten tillhör honom som sitter på tronen och Lammet i all evighet.”14 De fyra levande varelserna sa: ”Amen.” Och de äldste föll ner och tillbad.