1Apoi am văzut un cer nou și un pământ nou, căci primul cer și primul pământ trecuseră, și nici marea nu mai era.2Și am văzut cetatea cea sfântă, Noul Ierusalim, coborând din cer, de la Dumnezeu, pregătită ca o mireasă împodobită pentru soțul ei.3Am auzit un glas puternic ieșind de la tron și zicând: „Iată Cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El Își va întinde Cortul în mijlocul lor[1], iar ei vor fi poporul[2] Lui. Și Dumnezeu Însuși va fi cu ei și va fi Dumnezeul lor. (Ex 25:8; Ex 40:34)4El va șterge orice lacrimă din ochii lor și moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici jale, nici strigăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi s‑au dus.“5Cel Ce ședea pe tron a zis: „Iată, Eu fac toate lucrurile noi!“ A mai zis: „Scrie, pentru că aceste cuvinte sunt demne de încredere și adevărate!“6Apoi mi‑a zis: „S‑a sfârșit! Eu sunt Alfa și Omega[3], Începutul și Sfârșitul. Celui ce îi este sete îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieții. (Apo 1:8)7Cel ce învinge, va moșteni aceste lucruri, și Eu voi fi Dumnezeul Lui, iar el va fi fiul Meu.8Cât despre lași, necredincioși, scârboși, ucigași, curvari, vrăjitori, închinători la idoli și toți mincinoșii, partea lor este în lacul care arde cu foc și sulf, care este moartea a doua.“
Noul Ierusalim
9Unul dintre cei șapte îngeri, care au avut cele șapte vase pline cu ultimele șapte urgii, a venit și a vorbit cu mine, zicând: „Vino! Îți voi arăta mireasa, soția Mielului!“[4] (Ez 40:1)10M‑a dus în Duhul pe un munte mare și înalt și mi‑a arătat cetatea cea sfântă, Ierusalimul, coborând din cer, de la Dumnezeu.11Ea avea slava lui Dumnezeu, iar strălucirea ei era ca a unei pietre deosebit de prețioasă, ca un jasp, strălucind asemenea cristalului.12Avea un zid mare și înalt, avea douăsprezece porți, iar la porți – doisprezece îngeri. Pe ele erau scrise numele celor douăsprezece seminții ale fiilor lui Israel.13Trei porți erau spre răsărit, trei porți spre nord, trei porți spre sud și trei porți spre apus.14Zidul cetății avea douăsprezece temelii și pe ele erau cele douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului.15Cel care a vorbit cu mine avea o trestie de aur pentru măsurat, ca să măsoare cetatea, porțile și zidul ei.16Cetatea era așezată în formă de pătrat, lungimea ei fiind la fel cu lățimea. A măsurat cetatea cu trestia și era de douăsprezece mii de stadii[5]. Lungimea, lățimea și înălțimea erau la fel.17A măsurat și zidul și era de o sută patruzeci și patru de coți[6], după unitatea de măsură a omului, căci pe aceasta o folosea îngerul.18Zidul era construit din jasp, iar cetatea era din aur curat, ca sticla curată.19Temeliile zidului cetății erau decorate cu tot felul de pietre prețioase. Prima temelie era de jasp, a doua – de safir, a treia – de calcedonie, a patra – de smarald,20a cincea – de sardonix, a șasea – de sardiu, a șaptea – de crisolit, a opta – de beril, a noua – de topaz, a zecea – de crisopraz, a unsprezecea – de iacint, a douăsprezecea – de ametist.[7]21Cele douăsprezece porți erau douăsprezece perle; fiecare poartă era dintr‑o singură perlă. Strada cetății era din aur curat, ca sticla transparentă.22N‑am văzut niciun templu în cetate, pentru că Domnul Dumnezeu – Cel Atotputernic – și Mielul sunt Templul ei.23Cetatea nu are nevoie nici de soare, nici de lună, ca să‑i dea lumină, pentru că o luminează slava lui Dumnezeu, iar Mielul este candela ei.24Neamurile vor umbla în lumina ei, iar regii pământului își vor aduce slava în ea.25Porțile ei nu vor fi închise niciodată ziua și acolo nu va fi noapte.26Slava și cinstea neamurilor vor fi aduse în ea.27Nimic întinat nu va intra în ea și nimeni care trăiește în spurcăciune și minciună, ci doar cei care sunt scriși în Cartea Vieții Mielului.
Revelaţia 21
nuBibeln
En ny himmel och en ny jord
1Sedan såg jag en ny himmel och en ny jord, för den första himlen och den första jorden var borta, och havet fanns inte mer.2Och jag såg den heliga staden, det nya Jerusalem, komma ner från himlen, från Gud. Den var smyckad som en brud för sin brudgum.3Jag hörde en stark röst från tronen säga: ”Se, nu har Gud sitt tält bland människorna! Han ska bo tillsammans med dem, och de ska vara hans folk, ja, Gud själv ska vara hos dem.[1]4Han ska torka alla tårar från deras ögon. Döden ska inte finnas mer, och inte heller någon sorg eller gråt eller plåga, för det som en gång fanns är borta.”5Han som sitter på tronen sa: ”Se, jag gör allting nytt!” Sedan sa han: ”Skriv ner detta, för dessa ord är trovärdiga och sanna.”6Han sa vidare till mig: ”Det har skett! Jag är alfa och omega,[2] början och slutet. Jag ska låta den som är törstig få dricka ur källan med livets vatten helt gratis.[3]7Den som segrar ska få ärva allt detta, och jag ska vara hans Gud och han ska vara min son.8Men de som är fega, trolösa, avskyvärda, mördare, ägnar sig åt sexuell omoral, är ockulta, avgudadyrkare, och alla lögnare, deras plats blir i sjön som brinner av eld och svavel. Det är den andra döden.”
Det nya Jerusalem
9Sedan kom en av de sju änglar som hade skålarna med de sju sista plågorna och sa till mig: ”Kom, så ska jag visa dig bruden, Lammets hustru.[4]”10Sedan förde han mig i anden till ett stort och högt berg. Därifrån visade han mig den heliga staden, Jerusalem, som kom ner från himlen, från Gud.11Staden strålade av Guds härlighet, och den gnistrade som en dyrbar ädelsten, som en kristallklar jaspis.12Den hade en stor och hög mur med tolv portar, som vaktades av tolv änglar. Och namnen på Israels tolv stammar stod skrivna på portarna.13Tre av portarna låg mot öster, tre mot norr, tre mot söder och tre mot väster.14Stadsmuren hade tolv grundstenar, och på dem stod namnen på Lammets tolv apostlar[5].15Han som talade till mig höll en måttstock av guld i sin hand för att mäta staden och dess portar och dess mur.16Staden var byggd som en kub. Den var lika bred som den var lång. Han mätte upp den med sin måttstock, och alla mått var 12 000 stadier[6]; dess längd, bredd och höjd var lika.17Sedan mätte han muren och fann att tjockleken var 144 alnar[7] enligt människors sätt att mäta, som också ängeln använde.18Muren var byggd av jaspis. Staden var av rent guld, som liknade rent glas.19Grundstenarna i stadsmuren var av alla slags vackra ädelstenar. Den första var en jaspis, den andra en safir, den tredje en kalcedon, den fjärde en smaragd, den femte en sardonyx,20den sjätte en karneol, den sjunde en krysolit, den åttonde en beryll, den nionde en topas, den tionde en krysopras, den elfte en hyacint och den tolfte en ametist.21De tolv portarna var gjorda av tolv pärlor, och varje port bestod av en enda pärla. Den stora gatan genom staden var av rent guld, som liknade genomskinligt glas.22Jag såg inget tempel i staden, för Herren Gud, den Allsmäktige, är stadens tempel, han och Lammet.23Staden behöver varken sol eller måne för sitt ljus, för Guds härlighet strålar över den, och Lammet är dess ljus.24Folken ska ledas av detta ljus, och jordens kungar ska komma till staden med sin härlighet.25Portarna i staden ska aldrig stängas om dagen, och någon natt finns där inte.26All härlighet och ära som folken äger ska föras dit.27Men inget orent ska tillåtas att komma dit in, ingen som handlar skamligt eller ohederligt, utan bara de som har sina namn skrivna i livets bok[8] som tillhör Lammet.