Proverbele 5

Noua Traducere Românească

1 Fiule, fii atent la înțelepciunea mea, pleacă‑ți urechea la priceperea mea,2 ca să‑ți păstrezi discernământul, și buzele tale să păstreze cunoștința!3 Căci buzele femeii străine picură miere, și cerul gurii ei este mai alunecos decât uleiul,4 dar la urmă, ea este amară ca pelinul, ascuțită ca o sabie cu două tăișuri.5 Picioarele ei coboară la moarte, și pașii ei conduc spre Locuința Morților.6 Ea nu‑și măsoară cărarea vieții; căile ei rătăcesc, dar ea nu știe.7 Acum, fiilor, ascultați‑mă și nu vă îndepărtați de cuvintele gurii mele.8 Fiule, păstrează‑ți calea departe de ea, nu te apropia de ușa casei ei,9 ca să nu‑ți dai cinstea altora, și anii tăi unui om nemilos,10 ca nu cumva niște străini să se sature de pe urma tăriei tale, și strădaniile tale să fie pentru casa unui străin,11 iar la sfârșitul vieții tale să gemi, când carnea și trupul vor fi pe sfârșite,12 și să spui: „Cum am urât eu disciplinarea! Cum a disprețuit inima mea mustrarea13 și n‑am ascultat de glasul învățătorilor mei, nici nu mi‑am plecat urechea la cei ce mă îndrumau!14 Eram cât pe ce să fiu nenorocit de tot în mijlocul adunării și a comunității.“15 Bea apă din fântâna ta și din șuvoaiele puțului tău!16 De ce să se reverse izvoarele tale afară, și cursurile tale de apă în piețe?17 Lasă‑le să fie doar pentru tine, și nu pentru străinii de lângă tine.18 Izvorul tău să fie binecuvântat și bucură‑te de soția tinereții tale –19 cerboaică iubită, căprioară plăcută! Sânii ei să te sature tot timpul; fii amețit continuu de dragostea ei.20 Și pentru ce, fiule, să fii amețit de o străină și să îmbrățișezi sânul unei necunoscute?21 Căci căile omului sunt înaintea ochilor DOMNULUI, și El cântărește toate cărările lui.22 Cel rău va fi prins de înseși nelegiuirile lui și va fi legat cu funiile păcatului său.23 El va muri din lipsă de disciplinare și va rătăci din prea multa lui nebunie.

Proverbele 5

nuBibeln

1 Var uppmärksam på min vishet, min son, och lyssna till min insikt,2 så att du bevarar din klokhet och låter kunskapen styra dina ord.3 En främmande kvinnas läppar dryper av honung, och halare än olja är hennes tal.4 Till sist är hon bitter som malört, skarp som ett tveeggat svärd.5 Hennes vandring går mot döden, hennes steg leder ner till dödsriket.6 Hon tänker inte på livets väg, hon går på villovägar utan att ens märka det.7 Lyssna nu på mig, barn, och vik inte bort från vad jag säger.8 Håll dig långt borta från henne! Gå inte ens i närheten av dörren till hennes hus.9 Annars ger du bort din styrka åt andra och dina år åt en som är grym,10 främlingar utnyttjar din styrka, och allt vad du tjänat ihop kommer någon annan att lägga beslag på.11 Till slut kommer du att stöna när din kropp tynar bort.12 Då ska du säga: ”Hur kunde jag hata förmaning och så innerligt avsky tillrättavisning?13 Varför lyssnade jag inte till mina lärare och vägrade att höra på deras vägledning?14 Mitt i den samlade menigheten har jag kommit till ruinens brant.”15 Drick vatten ur din egen brunn, vatten som rinner ur din egen källa.16 Skulle dina källor rinna ut på gatan, dina strömmar på torgen?17 Nej, behåll dem för dig själv, dela dem inte med någon annan.18 Må din källa vara välsignad, och gläd dig över din ungdoms hustru,19 den älskliga hinden, den vackra gasellen. Låt hennes bröst alltid vara din njutning och hennes kärlek alltid berusa dig.20 Varför skulle du, min son, berusas av en främmande kvinna och slå armarna om den som inte är din?21 HERREN ser alla människans förehavanden, han vakar noga över alla hennes vägar.22 Den onde blir en fånge i sina egna missgärningar, han fastnar i sin egen synds snaror.23 Han dör i brist på vägledning, hans dårskap leder honom vilse.