1Fiule, fii atent la înțelepciunea mea, pleacă‑ți urechea la priceperea mea,2ca să‑ți păstrezi discernământul, și buzele tale să păstreze cunoștința!3Căci buzele femeii străine picură miere, și cerul gurii ei este mai alunecos decât uleiul,4dar la urmă, ea este amară ca pelinul, ascuțită ca o sabie cu două tăișuri.5Picioarele ei coboară la moarte, și pașii ei conduc spre Locuința Morților.6Ea nu‑și măsoară cărarea vieții; căile ei rătăcesc, dar ea nu știe.7Acum, fiilor, ascultați‑mă și nu vă îndepărtați de cuvintele gurii mele.8Fiule, păstrează‑ți calea departe de ea, nu te apropia de ușa casei ei,9ca să nu‑ți dai cinstea altora, și anii tăi unui om nemilos,10ca nu cumva niște străini să se sature de pe urma tăriei tale, și strădaniile tale să fie pentru casa unui străin,11iar la sfârșitul vieții tale să gemi, când carnea și trupul vor fi pe sfârșite,12și să spui: „Cum am urât eu disciplinarea! Cum a disprețuit inima mea mustrarea13și n‑am ascultat de glasul învățătorilor mei, nici nu mi‑am plecat urechea la cei ce mă îndrumau!14Eram cât pe ce să fiu nenorocit de tot în mijlocul adunării și a comunității.“15Bea apă din fântâna ta și din șuvoaiele puțului tău!16De ce să se reverse izvoarele tale afară, și cursurile tale de apă în piețe?17Lasă‑le să fie doar pentru tine, și nu pentru străinii de lângă tine.18Izvorul tău să fie binecuvântat și bucură‑te de soția tinereții tale –19cerboaică iubită, căprioară plăcută! Sânii ei să te sature tot timpul; fii amețit continuu de dragostea ei.20Și pentru ce, fiule, să fii amețit de o străină și să îmbrățișezi sânul unei necunoscute?21Căci căile omului sunt înaintea ochilor DOMNULUI, și El cântărește toate cărările lui.22Cel rău va fi prins de înseși nelegiuirile lui și va fi legat cu funiile păcatului său.23El va muri din lipsă de disciplinare și va rătăci din prea multa lui nebunie.
Proverbele 5
nuBibeln
1Var uppmärksam på min vishet, min son, och lyssna till min insikt,2så att du bevarar din klokhet och låter kunskapen styra dina ord.3En främmande kvinnas läppar dryper av honung, och halare än olja är hennes tal.4Till sist är hon bitter som malört, skarp som ett tveeggat svärd.5Hennes vandring går mot döden, hennes steg leder ner till dödsriket.6Hon tänker inte på livets väg, hon går på villovägar utan att ens märka det.7Lyssna nu på mig, barn, och vik inte bort från vad jag säger.8Håll dig långt borta från henne! Gå inte ens i närheten av dörren till hennes hus.9Annars ger du bort din styrka åt andra och dina år åt en som är grym,10främlingar utnyttjar din styrka, och allt vad du tjänat ihop kommer någon annan att lägga beslag på.11Till slut kommer du att stöna när din kropp tynar bort.12Då ska du säga: ”Hur kunde jag hata förmaning och så innerligt avsky tillrättavisning?13Varför lyssnade jag inte till mina lärare och vägrade att höra på deras vägledning?14Mitt i den samlade menigheten har jag kommit till ruinens brant.”15Drick vatten ur din egen brunn, vatten som rinner ur din egen källa.16Skulle dina källor rinna ut på gatan, dina strömmar på torgen?17Nej, behåll dem för dig själv, dela dem inte med någon annan.18Må din källa vara välsignad, och gläd dig över din ungdoms hustru,19den älskliga hinden, den vackra gasellen. Låt hennes bröst alltid vara din njutning och hennes kärlek alltid berusa dig.20Varför skulle du, min son, berusas av en främmande kvinna och slå armarna om den som inte är din?21HERREN ser alla människans förehavanden, han vakar noga över alla hennes vägar.22Den onde blir en fånge i sina egna missgärningar, han fastnar i sin egen synds snaror.23Han dör i brist på vägledning, hans dårskap leder honom vilse.