Matei 15

Noua Traducere Românească

1 Atunci niște farisei și niște cărturari din Ierusalim s‑au apropiat de Isus[1], zicând: (Mar 7:1)2 – De ce ucenicii Tăi încalcă tradiția bătrânilor[2]? Căci ei nu‑și spală mâinile înainte să mănânce pâine.3 Isus, răspunzând, le‑a zis: – Dar voi de ce încălcați porunca lui Dumnezeu din cauza tradiției voastre?4 Căci Dumnezeu a zis: „Cinstește‑i pe tatăl tău și pe mama ta“[3] și „Cel ce își vorbește de rău tatăl sau mama să fie pedepsit cu moartea“[4]. (Ex 20:12; Ex 21:17; Lev 20:9; Deut 5:16)5 Însă voi ziceți: „Dacă cineva îi spune tatălui său sau mamei sale: «Orice ajutor ai putea primi de la mine este deja închinat ca dar lui Dumnezeu»,6 acela nu mai este dator să‑și cinstească tatăl sau mama.“[5] Și ați desființat astfel Cuvântul lui Dumnezeu prin tradiția voastră. (Mar 7:11)7 Ipocriților! Bine a profețit Isaia despre voi, când a zis:8 „Poporul acesta Mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine!9 Degeaba însă Mi se închină ei, dând[6] ca învățături niște porunci de‑ale oamenilor!“[7] (Is 29:13)10 Isus a chemat mulțimea și a zis: „Ascultați și înțelegeți!11 Nu ceea ce intră în gură îl întinează pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea îl întinează pe om!“12 Atunci ucenicii s‑au apropiat și I‑au zis: – Știi că fariseii s‑au poticnit când au auzit aceste cuvinte?13 Isus, răspunzând, a zis: – Orice plantă pe care nu a sădit‑o Tatăl Meu ceresc va fi smulsă.14 Lăsați‑i! Sunt niște călăuze oarbe pentru cei orbi. Și dacă un orb călăuzește un alt orb, amândoi vor cădea în groapă.15 Petru, răspunzând, I‑a zis: – Explică‑ne pilda aceasta!16 Isus a zis: – Și voi sunteți încă fără pricepere?17 Nu înțelegeți că orice intră în gură ajunge în stomac, iar apoi este dat afară în latrină?18 Dar ceea ce iese din gură vine din inimă și aceea îl întinează pe om.19 Căci din inimă ies gândurile rele, crimele, adulterele, curviile[8], furturile, mărturiile mincinoase și blasfemiile.20 Acestea sunt lucrurile care îl întinează pe om. Dar a consuma mâncare cu mâinile nespălate nu‑l întinează pe om.21 Isus S‑a retras de acolo și S‑a dus în părțile Tyrului și ale Sidonului. (Mar 7:24)22 Și iată că o femeie canaanită, venind din hotarele acelea, striga, zicând: – Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este posedată cumplit de un demon!23 Isus nu i‑a răspuns niciun cuvânt. Ucenicii s‑au apropiat și L‑au rugat, zicând: – Ajut‑o și las‑o să plece, căci strigă după noi.24 El însă, răspunzând, a zis: – Nu am fost trimis decât la oile pierdute ale Casei lui Israel.25 Dar ea a venit și I s‑a închinat, zicând: – Doamne, ajută‑mă!26 Isus, răspunzând, a zis: – Nu este bine să iei pâinea copiilor și s‑o arunci la căței.27 Însă ea a zis: – Da, Doamne, dar și cățeii mănâncă din firimiturile care cad de la masa stăpânilor lor.28 Atunci Isus, răspunzând, i‑a zis: – O, femeie, mare este credința ta! Să ți se facă după cum dorești. Și fiica ei a fost vindecată chiar în ceasul acela.29 Isus a plecat de acolo și a venit lângă Marea Galileei. Apoi a urcat pe munte și S‑a așezat acolo. (Mar 7:31)30 Au venit la El mulțimi mari de oameni, având cu ei ologi, orbi, schilozi, muți și mulți alți bolnavi. Ei i‑au așezat la picioarele Lui, iar El i‑a vindecat,31 astfel că mulțimea a rămas uimită văzând că muții vorbesc, cei schilozi se însănătoșesc, cei ologi umblă, iar cei orbi văd. Și L‑au slăvit pe Dumnezeul lui Israel.32 Isus i‑a chemat pe ucenicii Săi și le‑a zis: – Mi‑e milă de cei din mulțime, pentru că sunt deja trei zile de când ei stau cu Mine și n‑au ce să mănânce. Nu vreau să‑i las să plece flămânzi, ca nu cumva să leșine pe drum. (Mar 8:1)33 Ucenicii I‑au zis: – De unde să luăm atâtea pâini în pustia aceasta, ca să săturăm atâta mulțime?!34 Isus i‑a întrebat: – Câte pâini aveți? Ei au zis: – Șapte…și câțiva pești.35 Și poruncind mulțimii să se așeze pe pământ,36 Isus a luat cele șapte pâini și peștii și, după ce a mulțumit, le‑a frânt și le‑a dat ucenicilor, iar ucenicii le‑au împărțit mulțimilor.37 Au mâncat toți și s‑au săturat. Și au adunat șapte coșuri pline cu firimiturile rămase.38 Cei ce mâncaseră erau patru mii de bărbați, în afară de femei și de copii.39 După ce a lăsat mulțimile să plece, Isus S‑a urcat în barcă și S‑a dus în hotarele Magadanului[9]. (Mar 8:10)

Matei 15

nuBibeln

1 Sedan kom några fariseer och en del skriftlärda från Jerusalem till Jesus och frågade:2 ”Varför bryter dina lärjungar mot förfädernas tradition? De tvättar ju inte händerna innan de äter.”3 Han svarade: ”Varför bryter ni själva mot Guds bud genom att följa er tradition?4 Gud sa: ’Visa respekt för dina föräldrar’, och: ’Den som talar illa om sina föräldrar ska dömas till döden.’[1]5 Men ni menar att om någon säger till sin far eller mor: ’Det du kunde ha fått av mig ger jag som tempelgåva’,6 då behöver han inte respektera sina föräldrar. Så ogiltigförklarar ni Guds ord genom era egna traditioner.7 Ni hycklare! Profeten Jesaja profeterade rätt om er:8 ’Det här folket ärar mig med sina ord, men deras hjärtan är långt ifrån mig.9 Deras tillbedjan är värdelös, för de lär bara ut människobud.[2]’ ”10 Sedan kallade Jesus till sig folket och sa: ”Hör på och försök att förstå:11 Människan blir inte oren av det som kommer in i munnen. Det är det som går ut ur munnen, som gör människan oren.”12 Då gick hans lärjungar fram till honom och sa: ”Vet du att du retade upp fariseerna genom det du sa?”13 Jesus svarade: ”Varje planta, som inte har planterats av min Fader i himlen, ska ryckas upp med roten,14 så bry er inte om fariseerna. De är blinda ledare som leder andra blinda, och om en blind leder en blind, så faller båda i gropen.”15 Då bad Petrus att Jesus skulle förklara liknelsen för dem.16 ”Förstår inte ni heller?” frågade han.17 ”Inser ni inte att det som kommer in i en människa bara passerar genom magen och kommer ut på avträdet?18 Men det som går ut ur munnen kommer från hjärtat, och det är det som gör människan oren.19 Ifrån hjärtat kommer ju onda tankar, mord, otrohet i äktenskapet, sexuell omoral, stöld, lögn och förtal,20 och det är sådant som gör människan oren. Men ingen blir oren av att äta utan att först ha tvättat händerna.”21 Jesus lämnade sedan Galileen och drog sig undan till området kring Tyros och Sidon.[3]22 En kanaaneisk kvinna från trakten kom då till honom och ropade: ”Herre, Davids Son, förbarma dig över mig! Min dotter är besatt av en ond ande och den plågar henne ständigt.”23 Men Jesus gav henne inte ett ord till svar. Hans lärjungar kom därför till honom och sa: ”Skicka iväg henne, hon förföljer oss ju med sina rop.”24 Han sa då till kvinnan: ”Jag har sänts bara till Israels förlorade får.”[4]25 Men kvinnan kom närmare och föll ner för honom och sa: ”Herre, hjälp mig!”26 Jesus svarade: ”Det är inte rätt att ta brödet från barnen och kasta det åt hundarna.”27 ”Det är sant, Herre”, sa hon, ”men till och med hundarna äter de smulor som faller från deras herrars bord.”28 ”Kvinna”, sa Jesus till henne, ”din tro är stark. Du ska få det du ber om.” Och i samma stund blev hennes dotter botad.29 Jesus återvände nu till Galileiska sjön och gick upp på ett berg och satte sig där.30 Snart hade det samlats en stor folkmassa omkring honom, och de hade med sig rörelsehindrade, blinda, missbildade, stumma och många andra. Man lade dem framför Jesus, och han botade dem.31 Folk var alldeles häpna, för de stumma började tala, de missbildade blev friska, de rörelsehindrade gick, och de blinda kunde se. Och alla hyllade Israels Gud.32 Sedan kallade Jesus på sina lärjungar och sa: ”Jag känner stort medlidande med dessa människor. De har varit hos mig i tre dagar och har inget att äta. Jag vill inte skicka iväg dem hungriga, för då kanske de svimmar av utmattning längs vägen.”33 Men hans lärjungar svarade: ”Var ska vi få tag på tillräckligt med mat åt dem alla här i ödemarken?”34 Jesus frågade dem: ”Hur många bröd har ni?” ”Sju bröd och några små fiskar”, svarade de.35 Då bad Jesus folket att slå sig ner på marken.36 Och han tog de sju bröden och fiskarna och tackade Gud för dem och bröt dem i bitar. Sedan gav han bitarna till sina lärjungar, som i sin tur delade ut dem till folket.37 Alla åt och blev mätta, och när man samlade ihop det som var över, blev det sju fulla korgar.38 Det var 4 000 män som hade ätit, förutom kvinnor och barn.39 Sedan sa Jesus åt människorna att gå hem, men själv steg han i en båt och åkte över sjön till trakten kring Magadan[5].