Luca 13

Noua Traducere Românească

1 În acea vreme au sosit unii și I‑au istorisit lui Isus despre galileenii al căror sânge îl amestecase Pilat cu jertfele lor.2 Isus, răspunzând, le‑a zis: „Credeți că acești galileeni au fost mai păcătoși decât toți ceilalți galileeni, pentru că au suferit aceste lucruri?3 Vă spun că nu! Dar dacă nu vă pocăiți, toți veți pieri într‑un fel asemănător!4 Sau credeți că acei optsprezece peste care a căzut turnul Siloamului și i‑a omorât au fost mai vinovați decât toți ceilalți oameni care locuiesc în Ierusalim?5 Vă spun că nu! Ci dacă nu vă pocăiți, toți veți pieri într‑un fel asemănător[1]!“6 Apoi le‑a spus această pildă: „Un om avea un smochin plantat în via sa. A venit să caute roade în el, dar n‑a găsit.7 Atunci i‑a zis agricultorului: «Iată că sunt deja trei ani de când vin și caut roade în acest smochin, dar nu găsesc! Taie‑l deci! De ce să mai secătuiască pământul degeaba?!»8 Însă acesta, răspunzând, i‑a zis: «Stăpâne, mai lasă‑l și anul acesta, iar eu voi săpa în jurul lui și îi voi pune gunoi.9 Poate că, de acum înainte, va face roade. Dacă nu, îl vei tăia!»“10 Într‑o zi de Sabat, Isus dădea învățătură într‑una din sinagogi.11 Și iată că acolo era o femeie care de optsprezece ani avea un duh de neputință. Ea era încovoiată și nu se putea îndrepta pe deplin.12 Când a văzut‑o, Isus a chemat‑o și i‑a zis: „Femeie, ești eliberată de neputința ta!“13 El Și‑a întins mâinile peste ea și deodată ea s‑a îndreptat; și‑L slăvea pe Dumnezeu.14 Însă conducătorul sinagogii, indignat că Isus a vindecat în ziua de Sabat, a zis mulțimii: – Sunt șase zile în care trebuie să se lucreze. Veniți deci în acele zile să fiți vindecați, nu în ziua de Sabat!15 Dar Domnul i‑a răspuns și a zis: – Ipocriților! Oare în ziua de Sabat nu‑și dezleagă fiecare dintre voi boul sau măgarul de la iesle și‑l duce să‑l adape?!16 Această femeie, care este o fiică a lui Avraam și pe care, iată, Satan a ținut‑o legată timp de optsprezece ani, nu trebuia oare să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua de Sabat?17 Toți împotrivitorii Lui au rămas de rușine când a zis aceste lucruri. Și întreaga mulțime se bucura de toate lucrurile minunate care se înfăptuiau prin El.18 Prin urmare, El a zis: – Cu ce seamănă Împărăția lui Dumnezeu și cu ce o voi asemăna? (Mat 13:31; Mar 4:30)19 Ea este ca un bob de muștar pe care l‑a luat un om și l‑a aruncat în grădina lui. El a crescut și a devenit un pom, iar păsările cerului și‑au făcut cuiburi între ramurile lui.20 El a zis iarăși: – Cu ce voi asemăna Împărăția lui Dumnezeu?21 Este ca drojdia pe care a luat‑o o femeie și a pus‑o[2] în trei măsuri[3] de făină, până a dospit tot aluatul.22 Isus trecea prin cetăți și prin sate, dând învățătură și continuându‑Și călătoria spre Ierusalim. (Mat 7:13; Mat 7:22; Mat 8:11)23 Cineva L‑a întrebat: – Doamne, numai câțiva vor fi mântuiți? El le‑a zis:24 – Străduiți‑vă să intrați pe ușa cea îngustă! Căci vă spun că mulți vor încerca să intre, dar nu vor putea.25 Odată ce Stăpânul casei se va ridica și va încuia ușa, voi, stând afară, veți începe să bateți la ușă și să ziceți: „Doamne, deschide‑ne!“ Dar El, răspunzând, vă va zice: „Nu știu de unde sunteți.“26 Atunci veți începe să ziceți: „Noi am mâncat și am băut înaintea Ta, și pe străzile noastre ai dat Tu învățătură!“27 Dar El, răspunzând, vă va zice: „Vă spun că nu știu de unde sunteți. Îndepărtați‑vă de la Mine, voi, toți lucrătorii nedreptății!“28 Va fi plânsul și scrâșnirea dinților când îi veți vedea pe Avraam, pe Isaac, pe Iacov și pe toți profeții în Împărăția lui Dumnezeu, iar pe voi alungați!29 Vor veni de la Răsărit și de la Apus, de la Nord și de la Sud și se vor așeza la masă în Împărăția lui Dumnezeu.30 Și iată că sunt unii dintre cei din urmă care vor fi cei dintâi și sunt unii dintre cei dintâi care vor fi cei din urmă.31 Chiar în ceasul acela au venit câțiva farisei și I‑au zis: – Pleacă și du‑Te de aici, căci Irod vrea să Te omoare! (Mat 23:37)32 El le‑a răspuns: – Duceți‑vă și spuneți‑i acelei vulpi: iată, alung demoni și înfăptuiesc vindecări azi și mâine, iar a treia zi voi termina.33 Trebuie însă ca azi, mâine și poimâine să‑Mi continui drumul, pentru că nu se poate ca un profet să piară afară din Ierusalim.34 Ierusalime, Ierusalime, care omori profeții și ucizi cu pietre pe cei trimiși la tine! De câte ori am vrut să‑ți adun copiii așa cum își adună cloșca puii sub aripi, dar n‑ați vrut!35 Iată, casa vă este lăsată pustie! Vă spun că nicidecum nu Mă veți mai vedea până când nu va veni vremea când veți zice: „Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului!“[4] (Ps 118:26)

Luca 13

nuBibeln

1 Just då kom några och berättade för Jesus om de galileer som Pilatus hade dödat medan de offrade i templet.2 Jesus frågade då: ”Tror ni att dessa galileer var större syndare än de andra i Galileen? Var det därför de fick lida?3 Nej! Men jag säger er att om ni inte vänder om, så ska ni också mista livet[1].4 Och hur var det med de arton människor som dog när tornet i Siloa föll över dem? Var de större syndare än alla andra i Jerusalem?5 Nej! Men jag säger er att om ni inte vänder om, så ska ni också mista livet.”6 Sedan berättade han en liknelse: ”En man planterade ett fikonträd i sin vingård. Sedan kom han för att se om det fanns någon frukt på det, men han hittade ingen.7 Till sist bad han sin trädgårdsmästare att hugga ner trädet. ’Jag har i tre år kommit och letat efter frukt på det, utan att finna någonting’, sa han. ’Varför låta det ta upp näring ur jorden?’8 Men trädgårdsmästaren bad: ’Herre, låt det stå kvar ett år till, så ska jag gräva runt det och ge det gödning.9 Kanske blir det fikon på det nästa år. Om inte, så kan du hugga ner det då.’ ”10 En sabbat när Jesus undervisade i synagogan,11 fanns där en kvinna som var handikappad på grund av en ande. Hon hade gått framåtböjd i arton år, och kunde inte räta på ryggen.12 När Jesus fick se henne, kallade han på henne och sa: ”Kvinna, du är fri från din sjukdom!”13 Sedan lade han händerna på henne, och genast rätade hon på ryggen och började hylla Gud.14 Men synagogföreståndaren blev arg över att Jesus botade henne på sabbaten. ”Det finns sex dagar i veckan då man får arbeta”, sa han till folket. ”Ni kan komma och bli botade på dem, men inte på sabbaten!”15 Då svarade Jesus: ”Ni hycklare! Finns det någon av er här som inte löser sin oxe eller åsna från krubban också på sabbaten och leder ut den och ger den vatten?16 Men här har vi en Abrahams dotter som Satan hållit bunden i arton år, och så skulle hon inte få bli löst från sin boja bara för att det är sabbat!”17 Det fick hans fiender att skämmas, men folket gladde sig över de stora under han gjorde.18 Sedan sa han: ”Hur ska vi beskriva Guds rike? Vilken liknelse ska jag använda?19 Det är som ett senapsfrö som en man sådde i sin trädgård. Det växte och blev till ett träd, där fåglarna kunde bygga bo bland grenarna.”20 Åter frågade han: ”Vad ska jag jämföra Guds rike med?21 Det är som när en kvinna blandar in surdeg i tre mått mjöl, så att hela degen blir syrad.”22 På sin väg mot Jerusalem gick Jesus genom olika städer och byar och undervisade.23 Och någon frågade honom: ”Herre, är det bara några få som blir räddade?” Jesus sa då till dem:24 ”Kämpa för att komma in genom den trånga porten. Jag säger er, att många ska försöka komma in men inte lyckas.25 Och när husets herre väl har stigit upp och låst porten och ni då står utanför och bankar och ropar: ’Herre, öppna för oss!’, så ska han svara: ’Jag vet inte vilka eller varifrån ni är!’26 Då säger ni: ’Men vi har ju ätit och druckit tillsammans med dig. Och du undervisade på våra gator!’27 Men han ska svara: ’Jag känner er inte och vet inte varifrån ni är! Försvinn härifrån, alla ni orättens hantlangare!’28 Där ska ni gråta och skära tänder när ni blir utestängda från Guds rike och ser Abraham, Isak och Jakob därinne tillsammans med alla profeterna.29 Och människor ska komma från öster och väster, norr och söder och ta plats vid måltiden i Guds rike.30 Då ska de som är sist bli först, och de som är först bli sist.”31 Just då kom några fariseer till honom och sa: ”Gå genast härifrån, för Herodes tänker döda dig!”32 Jesus svarade: ”Hälsa den räven[2] att jag driver ut onda andar och botar sjuka idag och imorgon, och att jag på den tredje dagen når mitt mål.33 Ja, idag, imorgon och i övermorgon måste jag fortsätta min vandring, för en profet kan inte bli dödad någon annanstans än i Jerusalem.34 Jerusalem, Jerusalem, du som mördar profeterna och stenar dem som sänts till dig! Hur ofta har jag inte velat samla dina barn, precis som hönan samlar sina kycklingar under vingarna, men ni ville inte.35 Nu får ni själva ta hand om ert övergivna hus. Jag säger er: ni kommer inte att få se mig igen förrän ni säger: ’Välsignad är han som kommer i Herrens namn.[3]’ ”