1În ziua aceea, DOMNUL va pedepsi cu sabia Sa aspră, mare și puternică Leviatanul, șarpele fugar, Leviatanul, șarpele încolăcit. Îl va ucide pe monstrul care este în mare!2În ziua aceea, va exista o vie aleasă: „Cântați despre ea!3Eu, DOMNUL, sunt veghetorul ei: o ud tot timpul și o păzesc zi și noapte, pentru ca nimeni să nu‑i facă rău.4Nu sunt mânios deloc. Cine însă îmi oferă mărăcini și spini, voi merge la luptă împotriva lor și îi voi arde pe toți.5Afară doar dacă aceștia vor căuta ocrotirea Mea și vor urmări să se împace cu Mine; da, să se împace cu Mine.“6În zilele care vin, Iacov va prinde rădăcină, Israel va înflori, va da lăstari și va umple întreaga lume cu rod.7L‑a lovit oare Dumnezeu cum i‑a lovit pe cei ce‑l loveau? A fost el ucis cum au fost uciși cei ce‑l ucideau?8Te‑ai certat cu el cu măsură[1] când l‑ai izgonit! Cu suflarea Sa năprasnică l‑a strămutat în ziua vântului de răsărit.9Prin urmare, astfel va fi ispășită nelegiuirea lui Iacov, acesta va fi rodul deplin al îndepărtării păcatului său: când El va face din toate pietrele altarelor niște pietre de var, zdrobite în bucăți, nu vor mai rămâne în picioare nici AȘERELE[2] și nici altarele pentru tămâiere. (Is 17:8)10Căci cetatea fortificată a ajuns în singurătate; a ajuns o locuință abandonată și părăsită ca un deșert. Acolo pasc vițeii, acolo se odihnesc și‑i distrug crengile.11Când ramurile i se usucă, sunt rupte, iar femeile vin și fac foc cu ele. Fiindcă acesta este un popor fără pricepere, Cel Ce l‑a făcut nu Se va îndura de el și Cel Ce l‑a întocmit nu‑Și va arăta bunăvoința față de el.12În ziua aceea, DOMNUL va treiera de la cursul Eufratului[3] până la Râul Egiptului[4], iar voi, fii ai lui Israel, veți fi adunați unul câte unul.13În ziua aceea, o trâmbiță[5] mare va suna, iar cei pierduți în țara Asiriei și cei exilați în țara Egiptului vor veni și se vor închina DOMNULUI pe muntele cel sfânt, în Ierusalim. (Is 18:3)
Isaia 27
nuBibeln
1På den dagen ska HERREN med sitt fruktade, stora, starka svärd straffa Leviatan, den snabba ormen, Leviatan, den ringlande ormen, och döda odjuret i havet.
Israels befrielse
Herrens vingård, Israel
2Sjung på den dagen om den underbara vingården:3”Jag, HERREN, sköter om den. Jag vattnar den ständigt och vakar över den dag och natt, för att ingen ska skada den.4Jag hyser ingen vrede. Men om den ger mig törnen och tistlar, så ger jag mig i strid mot den och bränner upp alltsammans,5om man nu inte söker beskydd hos mig för att sluta fred med mig. Ja, måtte man sluta fred med mig.”6I kommande tider ska Jakob slå rot, Israel ska knoppas och blomma, för att fylla hela världen med frukt.7Har han slagit dem som han slog dem som slog hans folk? Eller dräpt dem som dess dråpare blev dräpta?8Nej, du stred mot folket genom att föra bort det i fångenskap, de drevs bort med hans stormvind, som när den heta östanvinden blåser.9Så blir också Jakobs skuld försonad, och detta är priset för borttagandet av hans synd: Han låter altarnas stenar krossas som kalkstenar, och asherapålarna och rökelsealtarna ska aldrig resas igen.10Den befästa staden ligger öde, en övergiven boplats, ödslig som en öken. Där betar och lägger sig kalvarna och äter upp kvistarna.[1]11När grenarna har torkat bryts de av, och kvinnor kommer och gör upp eld med dem. Sådant är detta folk, oförståndigt. Därför visar deras Skapare ingen barmhärtighet mot dem, han som format dem visar ingen nåd.12Men den dagen ska HERREN tröska, från Eufrat och till Egyptens gränsflod, och plocka er samman en efter en, ni israeliter.13På den dagen ska ett mäktigt horn ljuda, och de som försvunnit i Assyrien ska komma, liksom de som skingrats i Egypten, och tillbe HERREN på det heliga berget i Jerusalem.