Iosua 4 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Mărturii pentru posteritate

1 Când întregul neam a terminat de traversat Iordanul, DOMNUL i‑a vorbit lui Iosua, zicând: 2 „Alegeți doisprezece bărbați din popor, câte un bărbat din fiecare seminție, 3 și porunciți‑le: «Luați din mijlocul Iordanului, din locul unde vor sta picioarele preoților, douăsprezece pietre. Duceți‑le cu voi și așezați‑le în locul în care veți rămâne peste noapte.»“ 4 Iosua a chemat doisprezece bărbați, pe care i‑a ales dintre fiii lui Israel, câte un bărbat din fiecare seminție, 5 și le‑a zis: „Treceți în fața Chivotului DOMNULUI, Dumnezeul vostru, în mijlocul Iordanului și fiecare din voi să ridice pe umeri o piatră, câte una pentru fiecare seminție din Israel. 6 Acestea vor fi un semn în mijlocul vostru. Când fiii voștri vă vor întreba într‑o zi: «Ce semnificație au aceste pietre pentru voi?», 7 voi să le istorisiți cum au fost despicate apele Iordanului înaintea Chivotului Legământului DOMNULUI, atunci când acesta a traversat Iordanul. Așadar, pietrele acestea să fie întotdeauna o aducere-aminte pentru fiii lui Israel.“ 8 Fiii lui Israel au făcut așa cum le‑a poruncit Iosua. Au luat douăsprezece pietre din mijlocul Iordanului, așa cum i‑a spus DOMNUL lui Iosua, potrivit numărului semințiilor lui Israel, le‑au dus în locul în care urmau să înnopteze și le‑au așezat acolo. 9 Iosua a ridicat și el douăsprezece pietre în mijlocul Iordanului, pe locul unde au stat picioarele preoților care au dus Chivotul Legământului. Ele au rămas acolo până în ziua aceasta. 10 Preoții care duceau Chivotul au stat în mijlocul Iordanului până la împlinirea celor poruncite lui Iosua de către DOMNUL, cu privire la popor, potrivit cu tot ceea ce i‑a poruncit Moise lui Iosua. Și poporul s‑a grăbit să traverseze. 11 După ce tot poporul a traversat Iordanul, Chivotul DOMNULUI și preoții au trecut înaintea poporului. 12 Urmașii lui Ruben, ai lui Gad și ai jumătății seminției lui Manase au traversat și ei, pregătiți pentru luptă, în fruntea fiilor lui Israel, așa cum le spusese Moise. 13 Aproape patruzeci de mii de bărbați înarmați au trecut, gata de luptă, înaintea DOMNULUI în câmpiile Ierihonului. 14 În ziua aceea, DOMNUL l‑a înălțat pe Iosua în ochii întregului Israel, și ei s‑au temut de el în toate zilele vieții lui, tot așa cum se temuseră și de Moise. 15 Atunci DOMNUL i‑a zis lui Iosua: 16 „Poruncește‑le preoților care duc Chivotul Mărturiei să iasă din Iordan.“ 17 Iosua le‑a poruncit preoților, zicând: „Ieșiți din Iordan!“ 18 Și preoții care duceau Chivotul Legământului DOMNULUI au ieșit din mijlocul Iordanului. Când picioarele preoților au atins uscatul, apele Iordanului s‑au întors la locul lor și s‑au revărsat pe ambele lui maluri, așa cum erau mai înainte. 19 Poporul a ieșit din Iordan în ziua a zecea a lunii întâi și apoi și‑a așezat tabăra la Ghilgal, în partea de răsărit a Ierihonului. 20 Cele douăsprezece pietre luate din Iordan au fost așezate de către Iosua la Ghilgal. 21 El le‑a zis fiilor lui Israel: „Când urmașii voștri își vor întreba părinții într‑o zi, zicând: «Ce semnificație au pietrele acestea?», 22 voi să‑i învățați și să le spuneți: «Israel a traversat Iordanul acesta ca pe pământ uscat.» 23 Căci DOMNUL, Dumnezeul vostru, a secat apele Iordanului înaintea voastră ca să‑l puteți traversa, la fel cum DOMNUL, Dumnezeul vostru, făcuse la Marea Roșie^[1], când a secat‑o înaintea noastră până am traversat‑o. (Ios 2:10) 24 Astfel toate popoarele pământului vor cunoaște că mâna DOMNULUI este puternică, iar voi vă veți teme de DOMNUL, Dumnezeul vostru, în toate zilele.“

nuBibeln

1 När allt folket hade kommit över floden, sa HERREN till Josua: 2 ”Välj ut tolv män, en från varje stam, 3 och säg till dem att hämta var sin sten från den plats mitt ute i floden där prästerna står. Låt dem sedan bära dem över på andra sidan och lägga dem där ni slår läger i kväll.” 4 Josua samlade då de tolv män han hade utsett bland israeliterna, en för varje stam, 5 och sa till dem: ”Gå ut i floden framför HERRENS, er Guds, ark. Var och en av er ska därifrån hämta en sten och bära den på sin axel, lika många som Israels stammar 6 och de ska bli ett tecken bland er. När sedan era barn i framtiden frågar: ’Vad betyder de här stenarna?’ 7 ska ni svara: ’Vattnet i Jordan stannade upp, när HERRENS förbundsark bars över. När den gick över Jordan, stannade vattnet upp.’ Stenarna ska vara ett minnesmärke för israeliterna för all framtid.” 8 Israeliterna gjorde som Josua hade sagt till dem. De tog tolv stenar från flodens mitt – en sten för varje stam, precis som HERREN hade sagt till Josua. De bar upp stenarna till lägerplatsen och lade ner dem där. 9 Josua reste tolv stenar mitt i Jordan, just på den plats där prästerna som bar förbundsarken hade stått; stenarna finns där än i dag. 10 Prästerna som bar arken stod kvar mitt ute i floden, tills hela folket hade gjort allt det som HERREN hade befallt Josua, allt enligt den order Josua fått från Mose. Folket skyndade sig över floden 11 och så fort alla hunnit över, bar prästerna upp HERRENS ark från floden och ställde sig framför folket. 12 Rubens, Gads och halva Manasses stam gick före folket rustade till strid så som Mose hade befallt dem. 13 Det var cirka 40 000 krigsutrustade män som tågade fram inför HERREN över slätterna mot Jeriko. 14 Den dagen upphöjde HERREN Josua inför hela Israels folk. Nu respekterade de honom lika högt som Mose och det fortsatte de med under hela hans liv. 15 HERREN sa till Josua 16 att säga till prästerna som bar arken med förbundstecknet: ”Kom upp ur Jordan!” 17 Josua gav ordern att prästerna skulle stiga upp ur Jordan 18 och så snart de som bar HERRENS förbundsark kommit upp på stranden, började vattnet forsa fram igen och det steg tills det nådde sin tidigare höga nivå. 19 Det var den tionde dagen i första månaden som folket steg upp ur floden Jordan och slog läger i Gilgal öster om Jeriko 20 och där reste Josua upp de tolv stenar man tagit från Jordan till ett monument. 21 Josua sa till israeliterna: ”I framtiden när era barn frågar sina fäder vad dessa stenar betyder, 22 då ska ni berätta för dem att israeliterna gick över floden Jordan på torr mark. 23 HERREN, er Gud, lät floden torka upp tills ni hade kommit över på samma sätt som han gjorde vid Sävhavet som han torrlade tills vi gått över. 24 Detta gjorde han för att alla folk på jorden ska förstå att HERREN är mäktig och för att de alltid ska frukta HERREN, er Gud.”