Ieremia 3 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Necredincioasa Israel

1 El zice: „Iată, când un bărbat se desparte de soția lui, iar ea pleacă de la el și devine soția altui bărbat, se va mai întoarce acesta la ea? N‑ar fi chiar și țara aceea pângărită? Și tu, care te‑ai prostituat cu mulți amanți, să te mai întorci la Mine? zice DOMNUL. 2 Ridică‑ți ochii spre înălțimile pleșuve și privește: este vreun loc unde nu te‑ai prostituat? Stăteai pe drumuri pentru ei, precum arabul în pustie. Ai pângărit țara prin necurățiile tale și cu răutatea ta. 3 Chiar dacă ploile au fost oprite și ploaia târzie^[1] a lipsit, totuși ți‑ai păstrat înfățișarea de prostituată și ai refuzat să te rușinezi. 4 Acum, nu‑i așa, strigi la Mine: «Tatăl meu! Tu ești prietenul tinereții mele! 5 Își va ține El mânia pe vecie? O va păstra El pentru totdeauna?» Iată, așa ai vorbit, dar tot sporești în a săvârși răul.“ 6 În zilele regelui Iosia, DOMNUL mi‑a zis: „Ai văzut ce a făcut necredincioasa Israel? S‑a dus pe orice munte înalt și sub orice copac verde și s‑a prostituat acolo. 7 Eu Îmi ziceam că, după ce a făcut toate aceste lucruri, se va întoarce la Mine, dar nu s‑a întors, iar sora ei, necredincioasa Iuda, a văzut lucrul acesta. 8 Când am văzut toate lucrurile prin care necredincioasa Israel se prostitua, am izgonit‑o și i‑am dat cartea ei de despărțire. Totuși, sora ei, necredincioasa Iuda, nu s‑a temut, ci s‑a dus ea însăși să se prostitueze la fel. 9 Astfel, prin necurăția ei strigătoare la cer, Israel a pângărit țara, prostituându‑se cu piatra și cu lemnul. 10 Cu toate acestea, sora ei, necredincioasa Iuda, nu s‑a întors la Mine din toată inima, ci cu prefăcătorie, zice DOMNUL.“

Chemare la pocăință

11 DOMNUL mi‑a zis: „Necredincioasa Israel pare nevinovată în comparație cu necredincioasa Iuda. 12 Du‑te, strigă aceste cuvinte înspre nord și spune: «Întoarce‑te, necredincioasă Israel, zice DOMNUL. Nu Mă voi mai uita încruntat la voi, căci Eu sunt îndurător, zice DOMNUL, și nu țin mânie pe vecie. 13 Numai recunoaște‑ți nelegiuirea, recunoaște că te‑ai răzvrătit împotriva DOMNULUI, Dumnezeul tău, că ți‑ai irosit timpul cu dumnezeii străini, sub orice copac verde, și nu ai ascultat de glasul Meu, zice DOMNUL. 14 Întoarceți‑vă, fii răzvrătiți, zice DOMNUL, căci Eu vă sunt Stăpân.^[2] Eu vă voi lua, pe unul dintr‑o cetate, pe doi dintr‑o familie, și vă voi conduce în Sion. 15 Vă voi da păstori după inima Mea, iar ei vă vor păstori cu pricepere și înțelepciune. 16 În zilele acelea, când vă veți înmulți și veți rodi în țară, zice DOMNUL, nu veți mai vorbi de Chivotul Legământului DOMNULUI. Nimeni nu se va mai gândi la el, nimeni nu‑și va mai aminti de el, nimănui nu‑i va lipsi și nici nu vor face un altul. 17 În vremea aceea, Ierusalimul va fi numit Tronul DOMNULUI. Toate neamurile se vor aduna la Ierusalim în Numele DOMNULUI și nu‑și vor mai urma încăpățânarea inimilor lor rele. 18 În zilele acelea, Casa lui Iuda va merge împreună cu Casa lui Israel și vor veni împreună din țara de nord, în țara pe care am dat‑o drept moștenire părinților voștri. 19 Îmi spuneam: ‘O, cum te voi pune^[3] în numărul fiilor Mei și‑ți voi da drept moștenire o țară plăcută, cea mai frumoasă moștenire dintre neamuri!’ Mă gândeam că Mă vei numi Tată și nu te vei mai abate de la a Mă urma. 20 Însă, așa cum o femeie este necredincioasă soțului ei, tot așa Mi‑ai fost și tu necredincioasă, Casă a lui Israel, zice DOMNUL.»“ 21 Un vuiet se aude pe înălțimile pleșuve: sunt plânsetele rugăciunilor fiilor lui Israel, din cauză că și‑au pervertit căile și L‑au uitat pe DOMNUL, Dumnezeul lor. 22 „Întoarceți‑vă, copii răzvrătiți, și vă voi vindeca necredincioșiile!“ „Iată‑ne, venim la Tine, căci Tu ești DOMNUL, Dumnezeul nostru! 23 Într-adevăr, altarele de pe dealuri și idolii de pe munții cei mulți sunt o minciună! Într-adevăr, numai în DOMNUL, Dumnezeul nostru, este mântuirea lui Israel! 24 Din tinerețea noastră, Lucrul Rușinos^[4] a devorat rodul muncii părinților noștri – turmele și cirezile lor, fiii și fiicele lor. 25 Să ne culcăm în rușinea noastră și să ne acoperim cu umilirea noastră. Căci am păcătuit împotriva DOMNULUI, Dumnezeul nostru, atât noi, cât și părinții noștri, din tinerețea noastră și până în ziua aceasta, și nu am ascultat de glasul DOMNULUI, Dumnezeul nostru.“

nuBibeln

1 Om en man skiljer sig från sin hustru och hon går ifrån honom och gifter om sig, får han gå tillbaka till henne? Blir inte landet då helt vanhelgat? Du har bedrivit otukt med många älskare, skulle du då få komma tillbaka till mig? säger HERREN. 2 Lyft blicken mot de kala höjderna och se: Var har du inte våldfört dig i otukt? Du har suttit vid vägkanten och väntat på dem som en arab i öknen. Du har vanhelgat landet med din prostitution och din ondska. 3 Därför hölls regnskurarna tillbaka, och något vårregn kom inte. Du var fräck som en hora, men du skämdes inte. 4 Och ändå har du nu ropat till mig: ’Far, du har varit min vän ända sedan jag var ung! 5 Kan en vän vredgas för evigt, hålla fast vid sin vrede för alltid?’ Så talar du, men du gör allt ont du kan.”

Israel och Juda som trolösa systrar

6 I kung Josias tid sa HERREN till mig: Har du sett vad det avfälliga Israel har gjort? Hon har gått upp på alla höga berg och in under alla grönskande träd och bedrivit otukt där. 7 Jag trodde att hon skulle vända tillbaka till mig efter att ha gjort allt detta. Men hon kom aldrig tillbaka. Hennes trolösa syster Juda såg det. 8 Jag såg att trots att jag skilt mig från det avfälliga Israel och gett henne ett skilsmässobrev för hennes otukts skull, skrämdes inte hennes trolösa syster Juda av det, utan gick ut hon också och bedrev otukt. 9 Hon orenade landet genom sin lättsinniga otukt och begick äktenskapsbrott med sten och trä. 10 Trots detta vände hennes trolösa syster Juda inte tillbaka till mig helhjärtat utan låtsades bara, säger HERREN. 11 HERREN sa till mig: ”Det avfälliga Israel är rättfärdigare än det trolösa Juda. 12 Gå och förkunna detta budskap mot norr: ’Vänd tillbaka, du avfälliga Israel, säger HERREN, jag ska inte se på er med ovilja, för jag är nådig, säger HERREN. Jag ska inte vara vred i all evighet. 13 Men erkänn din skuld! Du har gjort uppror mot HERREN, din Gud, och löpt hit och dit efter främmande gudar under alla grönskande träd och inte lyssnat på mig, säger HERREN.’ 14 Vänd om, ni trolösa barn, säger HERREN. För jag är er herre^[1] och ska hämta er, en från varje stad och två från varje släkt, och föra er till Sion. 15 Jag ska ge er herdar som följer min vilja och leder er med kunskap och visdom. 16 När ni då förökar er och landet blir rikt befolkat, säger HERREN, ska man inte mer tala om HERRENS förbundsark, inte tänka på den eller komma ihåg den. Ingen ska sakna den eller göra någon ny. 17 Vid den tiden ska man kalla Jerusalem HERRENS tron, och alla folk ska samlas där, för att ära HERRENS namn i Jerusalem. De ska inte längre följa sina egna onda och hårda hjärtan. 18 På den tiden ska folket från Juda slå sig samman med Israels folk, och tillsammans ska de komma från landet i norr till det land jag gav era förfäder som arv.

Maning till bättring

19 Jag tänkte: ’Hur gärna vill jag inte behandla dig som ett barn och ge dig ett underbart land, det härligaste arvet bland folken.’ Jag tänkte att du skulle kalla mig din Far och aldrig mer vända dig bort från mig. 20 Men som en hustru är otrogen mot sin man, så var du, Israel, otrogen mot mig, säger HERREN. 21 Rop hörs från de kala höjderna, gråt och böner från Israels folk. De har gått på villovägar och glömt HERREN, sin Gud. 22 Vänd om, ni avfälliga barn, jag ska bota er från er trolöshet!” ”Vi kommer till dig, för du är HERREN, vår Gud. 23 Vår avgudadyrkan uppe på kullarna var verkligen ett svek, liksom vårt larmande däruppe på höjderna. Bara i HERREN, vår Gud, finns räddning för Israel. 24 Alltsedan vår ungdom har den skamliga avguden^[2] slukat frukten av våra fäders arbete, deras boskap och fårhjordar, deras söner och döttrar. 25 Låt oss lägga oss ner i skam, låt vanära täcka oss. För vi har syndat mot HERREN, vår Gud, vi och våra fäder, och från vår ungdom ända fram till denna dag har vi inte lyssnat till HERREN, vår Gud.”