1Dumnezeu i‑a zis lui Iacov: „Ridică‑te, suie‑te la Betel, locuiește acolo și zidește un altar pentru Dumnezeul Care ți S‑a arătat pe când fugeai de fratele tău, Esau.“2Iacov a zis familiei lui și tuturor celor care erau cu el: „Îndepărtați dumnezeii care sunt în mijlocul vostru, curățiți‑vă și schimbați‑vă hainele.3Să ne ridicăm și să ne suim la Betel. Voi zidi acolo un altar pentru Dumnezeul Care mi‑a răspuns în ziua necazului meu și a fost cu mine pe oriunde[1] am umblat.“4Ei i‑au dat lui Iacov toți dumnezeii, care erau în mâinile lor, și cerceii care erau în urechile lor. Iacov i‑a îngropat sub terebintul care se afla lângă Șehem.5Apoi au plecat. Groaza lui Dumnezeu a cuprins cetățile din împrejurimi, astfel încât nimeni nu i‑a urmărit.6Iacov a ajuns la Luz, adică Betel, care se află în țara Canaan, împreună cu toți oamenii care erau cu el.7Acolo a zidit un altar și a pus acelui loc numele El‑Betel[2], pentru că Dumnezeu Însuși i Se arătase acolo, pe când fugea de fratele său.8Debora, doica Rebecăi, a murit și a fost îngropată sub un stejar, mai jos de Betel. De aceea stejarului i s‑a pus numele Alon-Bakut[3].9După ce Iacov s‑a întors din Padan-Aram, Dumnezeu i S‑a arătat din nou, l‑a binecuvântat10și i‑a zis: „Numele tău este Iacov; dar nu te vei mai numi Iacov[4], ci numele tău va fi Israel[5].“ Și i‑a pus numele Israel. (Gen 25:26)11Apoi Dumnezeu i‑a zis: „Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic[6]: fii roditor și înmulțește‑te. Un neam și o mulțime de neamuri vor ieși din tine, chiar regi vor ieși din coapsele tale.12Țara pe care le‑am dat‑o lui Avraam și Isaac ți‑o voi da ție și seminței[7] tale după tine.“ (Gen 12:7)13Apoi Dumnezeu S‑a înălțat de la el, din locul în care îi vorbise.14Iacov a ridicat un stâlp de piatră în locul în care Dumnezeu îi vorbise și a turnat o jertfă de băutură și untdelemn pe el.15Iacov a pus numele Betel[8] locului în care îi vorbise Dumnezeu.
Moartea Rahelei și a lui Isaac
16După aceea au plecat din Betel și, înainte de a ajunge la Efrata, pe Rahela au apucat‑o durerile nașterii. A avut o naștere grea.17Pe când era în durerile nașterii, moașa i‑a zis: „Nu te teme, pentru că mai ai un fiu.“18În timp ce‑și dădea sufletul, pentru că era pe moarte, Rahela i‑a pus băiatului numele Ben‑Oni[9]; însă tatăl său i‑a pus numele Beniamin[10].19Rahela a murit și a fost îngropată pe drumul spre Efrata, adică Betleem.20Iacov a ridicat un stâlp pe mormântul ei, stâlp care a rămas pe mormântul Rahelei până în ziua aceasta.21Israel și‑a continuat călătoria și apoi și‑a întins cortul dincolo de Migdal-Eder.22În timp ce Israel locuia în acel ținut, Ruben s‑a dus și s‑a culcat cu Bilha, țiitoarea tatălui său. Israel a aflat acest lucru. Iacov avea doisprezece fii.23Fiii Leei au fost: Ruben, întâiul născut al lui Iacov; Simeon, Levi, Iuda, Isahar și Zabulon.24Fiii Rahelei au fost: Iosif și Beniamin.25Fiii Bilhei, roaba Rahelei, au fost: Dan și Neftali.26Fiii Zilpei, roaba Leei, au fost: Gad și Așer. Aceștia au fost fiii lui Iacov, care i s‑au născut în Padan-Aram.
Moartea lui Isaac
27Iacov a ajuns la tatăl său, Isaac, în Mamre, lângă Chiriat-Arba, adică Hebron, unde au locuit ca străini Avraam și Isaac.28Isaac a trăit o sută optzeci de ani.29El și‑a dat ultima suflare și astfel a murit bătrân și sătul de zile, fiind adăugat la poporul său. Iar Esau și Iacov, fiii săi, l‑au înmormântat.
Genesa 35
nuBibeln
Jakob återvänder till Betel
1”Flytta nu till Betel och bosätt dig där”, sa Gud till Jakob. ”Bygg där ett altare åt den Gud som visade sig för dig när du flydde från din bror Esau.”2Då befallde Jakob hela sin familj och alla han hade med sig: ”Gör er av med avgudarna som ni har med er, rena er och ta på er rena kläder!3Vi ska nämligen gå till Betel, där jag ska bygga ett altare åt den Gud, som besvarade mina böner när jag var i nöd och som var med mig på min resa.”4Då gav de Jakob alla sina avgudar och sina örhängen[1], och han grävde ner alltsammans under terebinten[2] nära Shekem.5Sedan började de sin vandring igen. Gud satte skräck i människorna i städerna runt omkring, så att ingen förföljde Jakobs söner.6Slutligen kom Jakob och alla han hade med sig fram till Lus, det nuvarande Betel, i Kanaans land.7Där reste Jakob ett altare som han kallade El Betel[3]. Det var ju i Betel som Gud hade visat sig för honom när han flydde från sin bror.8Strax därefter dog Rebeckas barnsköterska Debora. Hon begravdes under eken i dalen nedanför Betel och den kom att heta Gråteken.9När Jakob återvände från Paddan Aram, visade sig Gud för honom igen och välsignade honom.10Och Gud sa till honom: ”Du ska inte längre heta Jakob utan Israel[4].” Så gav han honom namnet Israel.11Gud talade vidare till honom: ”Jag är Gud den Väldige. Var fruktsam och föröka dig! Av dig ska det bli ett stort folk, ja, många folk. Många kungar ska finnas bland dina ättlingar,12och jag ska ge dig det land som jag gav till Abraham och Isak. Jag ska också ge det till dina ättlingar.”13Så lämnade Gud honom och steg upp igen från den plats där han talat med Jakob.14Jakob reste en sten på platsen där Gud hade visat sig för honom. Han hällde ett dryckesoffer och olja på den.15Jakob kallade platsen Betel, eftersom Gud hade talat till honom där.
Rakel och Isak dör
16De lämnade Betel och reste mot Efrata. Medan de fortfarande hade en bit kvar till Efrata, blev det dags för Rakel att föda. Förlossningen blev mycket svår.17Under den svåra förlossningen sa barnmorskan till henne: ”Var inte rädd! Du får en son till.”18Men Rakel var döende, och i sin sista stund gav hon honom namnet Ben-Oni[5], men hans far kallade honom Benjamin[6].19Rakel dog alltså och begravdes nära vägen till Efrata som numera kallas Betlehem.20Jakob reste en minnessten vid hennes grav och den står där än i dag.21Sedan reste Israel vidare och slog läger bortom Migdal-Eder.
Jakobs söner
22Medan han bodde där i landet, låg Ruben med Bilha, sin fars bihustru, och Israel fick veta det. Jakob hade tolv söner:23Leas söner: Ruben, Jakobs förstfödde, Simon, Levi, Juda, Isaskar och Sebulon.24Rakels söner: Josef och Benjamin.25Rakels slavinna Bilhas söner: Dan och Naftali.26Leas slavinna Silpas söner: Gad och Asher. Dessa var Jakobs söner, som föddes i Paddan Aram.27Slutligen kom Jakob fram till sin far Isak vid Mamre i Kirjat-Arba, som nu kallas Hebron, där Abraham och Isak hade bott.28Isak blev 180 år,29sedan dog han och förenades med sina förfäder, gammal och mätt på livet. Hans söner Esau och Jakob begravde honom.