Genesa 28

Noua Traducere Românească

1 Isaac l‑a chemat pe Iacov, l‑a binecuvântat și i‑a poruncit, zicându‑i: „Să nu‑ți iei o soție dintre fiicele lui Canaan.2 Ridică‑te, du‑te în Padan-Aram, în casa lui Betuel, tatăl mamei tale, și ia‑ți de acolo o soție dintre fiicele lui Laban, fratele mamei tale.3 Dumnezeul cel Atotputernic[1] să te binecuvânteze, să te facă roditor și să te înmulțească, pentru ca să ajungi o mulțime de popoare.4 El să‑ți dea, ție și seminței[2] tale, binecuvântarea promisă lui Avraam, pentru ca să stăpânești țara în care locuiești ca străin, țara pe care Dumnezeu i‑a dat‑o lui Avraam.“ (Gen 12:7)5 Astfel, Isaac l‑a trimis pe Iacov, iar acesta s‑a dus în Padan-Aram, la Laban, fiul arameului Betuel și fratele Rebecăi, mama lui Iacov și a lui Esau.6 Esau a văzut că Isaac l‑a binecuvântat pe Iacov și l‑a trimis în Padan-Aram ca să‑și ia o soție de acolo și că, atunci când l‑a binecuvântat, i‑a poruncit, zicând: „Să nu‑ți iei o soție dintre fiicele lui Canaan.“7 El a văzut că Iacov i‑a ascultat pe tatăl său și pe mama sa și s‑a dus în Padan-Aram.8 Esau a văzut astfel că tatălui său, Isaac, nu‑i plăceau fiicele lui Canaan.9 Prin urmare, Esau s‑a dus la Ismael și a luat‑o de soție pe Mahalat, sora lui Nebaiot și fiica lui Ismael, fiul lui Avraam, pe lângă soțiile pe care le avea.10 Iacov a ieșit din Beer-Șeba și s‑a îndreptat spre Haran.11 A ajuns într‑un anumit loc și, pentru că soarele asfințise, a înnoptat acolo. A luat una din pietrele locului, și‑a pus‑o sub cap și s‑a culcat în locul acela.12 El a avut un vis: iată că o scară era rezemată de pământ, iar capătul ei atingea cerurile. Și iată că îngerii lui Dumnezeu se suiau și coborau pe ea,13 iar DOMNUL stătea deasupra ei. El a zis: „Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul tatălui tău, Avraam, și Dumnezeul lui Isaac. Pământul pe care ești culcat ți‑l voi da ție și seminței[3] tale. (Gen 12:7)14 Sămânța ta va fi ca pulberea pământului și te vei întinde spre apus și spre răsărit, spre nord și spre sud. Toate familiile pământului vor fi binecuvântate prin tine și prin sămânța ta.15 Iată că Eu sunt cu tine, te voi păzi oriunde vei merge și te voi aduce înapoi în această țară. Nu te voi părăsi până nu voi împlini ceea ce ți‑am promis.“16 Când s‑a trezit din somn, Iacov a zis: „Cu siguranță DOMNUL este în acest loc, iar eu n‑am știut!“17 El s‑a temut și a zis: „Cât de temut este acest loc! Aceasta nu este altceva decât Casa lui Dumnezeu! Aceasta este poarta cerurilor!“18 Iacov s‑a sculat dis‑de‑dimineață, a luat piatra care fusese sub capul lui, a ridicat‑o ca stâlp și a turnat untdelemn pe vârful ei.19 El a pus acelui loc numele Betel[4], deși, înainte, numele cetății era Luz.20 Apoi Iacov a făcut un jurământ, zicând: „Dacă Dumnezeu va fi cu mine, dacă mă va păzi în această călătorie pe care o fac și îmi va da pâine să mănânc și haine să mă îmbrac,21 astfel încât mă voi întoarce în pace acasă la tatăl meu, atunci DOMNUL va fi Dumnezeul meu,22 iar[5] această piatră, pe care am așezat‑o ca stâlp, va fi«Casa lui Dumnezeu». Și din tot ceea ce îmi vei da, Îți voi da cu siguranță a zecea parte.“

Genesa 28

nuBibeln

1 Då kallade Isak på Jakob och välsignade honom: ”Gift dig inte med någon av dessa kanaaneiska flickor!2 Gå i stället till Paddan Aram, till din morfar Betuels hus, och gift dig med en av dina kusiner, en av din morbror Labans döttrar.3 Gud den Väldige kommer att välsigna dig och göra dig fruktsam. Du ska föröka dig och bli till många folk.4 Han ska ge dig och dina ättlingar Abrahams välsignelser som han gav Abraham, och detta land, där du nu lever som främling, ska tillhöra dig, för Gud har gett det till Abraham.”5 Sedan sände Isak iväg Jakob, och denne gav sig iväg till Paddan Aram till sin morbror Laban, araméen Betuels son, Jakobs och Esaus mor, Rebeckas bror.6 Esau förstod att Isak hade välsignat Jakob och skickat honom till Paddan Aram för att skaffa sig en hustru därifrån. När Isak hade välsignat Jakob hade han varnat honom för att gifta sig med en kanaaneiska.7 Jakob hade lytt sin far och mor och rest till Paddan Aram.8 När Esau insåg hur illa Isak tyckte om de kanaaneiska kvinnorna,9 gick han till Ismael och gifte sig med Machalat, Nevajots syster, som var dotter till Ismael, Abrahams son. Han gifte sig alltså med henne utöver de hustrur han redan hade.10 Jakob lämnade alltså Beer Sheva och gav sig iväg mot Harran.11 När han vid solnedgången stannade för att slå läger för natten, tog han en sten som huvudkudde och lade sig för att sova.12 Då fick han i en dröm se trappsteg[1] som nådde från jorden till himlen, och han såg hur Guds änglar gick upp och gick ner för dem.13 Där uppe stod HERREN, som sa: ”Jag är HERREN, Abrahams och din far Isaks Gud. Jag ska ge marken du ligger på till dig och dina ättlingar.14 Dina ättlingar kommer att bli som stoftet på jorden. Du kommer att utbreda dig från öster till väster och från norr till söder, och alla jordens folk kommer att bli välsignade genom dig och dina ättlingar.15 Jag är med dig och ska skydda dig vart du än går och jag ska föra dig tillbaka till detta land. Jag ska aldrig överge dig. Det jag har lovat dig ska jag också göra.”16 Sedan vaknade Jakob. ”HERREN är verkligen här”, sa han, ”och det visste jag inte om.”17 Han greps av fruktan och sa: ”Hur skräckinjagande är inte denna plats! Det kan inte vara annat än Guds hus och himlens port!”18 Nästa morgon steg han upp tidigt och tog stenen, som han hade haft under huvudet, och reste upp den som en minnessten och hällde olja över den.19 Han kallade platsen Betel[2]; tidigare hette staden Lus.20 Sedan gav Jakob detta löfte: ”Om Gud är med mig och skyddar mig på denna resa och ger mig mat och kläder21 och tryggt för mig tillbaka hem till min far, och om HERREN kommer att vara min Gud,22 då ska denna minnessten bli ett Guds hus och jag ska ge dig tionde av allt du ger mig!”