Faptele Apostolilor 1 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Promisiunea Duhului Sfânt și înălțarea lui Isus la cer

1 Teofil, În prima carte^[1] am scris despre toate lucrurile pe care Isus a început să le facă și să‑i învețe pe oameni 2 până în ziua în care a fost luat sus, după ce, prin Duhul Sfânt, le dăduse porunci apostolilor pe care‑i alesese, 3 cărora li S‑a și înfățișat viu, după suferința Lui, cu multe dovezi convingătoare, arătându‑li‑Se timp de patruzeci de zile și vorbind despre Împărăția lui Dumnezeu^[2]. 4 În timp ce era împreună cu ei, le‑a poruncit: „Să nu vă îndepărtați de Ierusalim, ci să așteptați promisiunea Tatălui, despre care ați auzit de la Mine. 5 Căci Ioan, într-adevăr, a botezat cu^[3] apă, dar voi, nu după multe zile, veți fi botezați cu Duhul Sfânt.“ 6 Prin urmare, atunci când s‑au strâns laolaltă, ei L‑au întrebat: – Doamne, în vremea aceasta vei restaura împărăția lui Israel? 7 El le‑a răspuns: – Nu este treaba voastră să cunoașteți vremurile sau perioadele pe care Tatăl le‑a așezat prin propria Sa autoritate. 8 Voi însă veți primi putere atunci când va veni Duhul Sfânt peste voi și veți fi martorii Mei în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria și până la marginea pământului. 9 După ce a spus aceste lucruri, Isus a fost înălțat și, în timp ce se uitau la El, un nor L‑a luat dinaintea ochilor lor. 10 Și cum priveau ei spre cer, în timp ce El pleca, iată că li s‑au înfățișat doi bărbați în haine albe, 11 care le‑au zis: „Bărbați galileeni, de ce stați și vă uitați spre cer?! Acest Isus, Care a fost luat de la voi în cer, va veni în același fel în care L‑ați văzut mergând spre cer.“

Matias ales în locul lui Iuda

12 Atunci ei s‑au întors în Ierusalim de pe muntele numit „al Măslinilor“, care este lângă Ierusalim, departe cât un drum parcurs în ziua de Sabat^[4]. 13 Când au intrat în casă, au urcat în camera de sus, unde stăteau de obicei. Acolo erau: Petru, Ioan, Iacov, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov – al lui Alfeus, Simon Zelotul și Iuda – al lui Iacov. 14 Toți aceștia stăruiau în rugăciune în același gând, împreună cu femeile, cu Maria – mama lui Isus – și cu frații Lui. 15 În zilele acelea, Petru s‑a ridicat în mijlocul fraților – o mulțime de aproape o sută douăzeci de oameni – și a zis: 16 „Bărbați, fraților, trebuia să se împlinească Scriptura spusă mai dinainte de Duhul Sfânt, prin gura lui David, cu privire la Iuda, care a devenit călăuza celor ce L‑au arestat pe Isus. 17 El era numărat ca fiind unul dintre noi și fusese ales să aibă o parte^[5] în slujirea aceasta. ( 18 Din răsplata pentru nedreptatea lui, omul acesta și‑a cumpărat un ogor și, căzând cu capul în jos, a plesnit în două pe la mijloc și i s‑au vărsat toate măruntaiele. 19 Lucrul acesta a devenit cunoscut tuturor locuitorilor din Ierusalim, astfel că ogorul acela a fost numit, în propria lor limbă^[6], «Acheldama», adică«Ogorul sângelui».) 20 Căci în cartea Psalmilor este scris: «Fie‑i locuința pustiită și nimeni să nu mai locuiască în ea!»^[7] și«Slujba lui s‑o ia altul!»^[8] (Ps 69:25; Ps 109:8) 21 Trebuie deci ca, dintre bărbații care ne‑au însoțit tot timpul când Domnul Isus a umblat^[9] printre noi, 22 începând de la botezul lui Ioan și până în ziua în care a fost luat sus de la noi, unul din aceștia să devină împreună cu noi un martor al învierii Lui.“ 23 Și au propus doi: pe Iosif, numit Barsabas, căruia i se mai zicea și Iustus, și pe Matias. 24 Ei s‑au rugat astfel: „Tu, Doamne, Care cunoști inimile tuturor, arată‑ne pe care dintre aceștia doi l‑ai ales 25 ca să ia locul în slujirea și apostolia aceasta, de la care s‑a întors Iuda ca să se ducă la locul lui.“ 26 Apoi au aruncat sorții pentru ei, iar sorțul a căzut pe Matias, care a fost numărat împreună cu cei unsprezece apostoli.

nuBibeln

Löftet om den heliga Anden – Jesus återvänder till himlen

1 I min första bok^[1] berättade jag, ärade Theofilos, om allt som Jesus började göra och undervisa om 2 ända fram till den dag då han togs upp till himlen, efter att han genom den heliga Anden gett sina befallningar till apostlarna^[2] som han hade utvalt. 3 Han visade sig för dem efter sitt lidande och bevisade på många sätt för dem att han levde. Under fyrtio dagar visade han sig för dem och talade om Guds rike. 4 Vid ett av dessa tillfällen då han åt med dem, sa han till dem: ”Lämna inte Jerusalem, utan vänta på vad Fadern har utlovat och som ni har hört mig tala om! 5 Johannes döpte er i vatten men om några få dagar ska ni bli döpta i den heliga Anden.” 6 När de var samlade frågade de Jesus: ”Herre, är det nu du ska återupprätta Israel som kungarike?” 7 Han svarade då: ”Det är inte er sak att veta tider och stunder som Fadern i sin makt har bestämt. 8 Men när den heliga Anden kommer över er ska ni få kraft och ni ska vittna om mig, både i Jerusalem, i Judeen, i Samarien och över hela jorden.” 9 Strax efter att han sagt detta, såg de honom lyftas upp och ett moln tog honom ur deras åsyn. 10 De försökte titta upp mot himlen när han uppsteg, då plötsligt två vitklädda män stod bland dem 11 och sa: ”Ni män från Galileen, varför står ni här och tittar upp mot himlen? Denne Jesus som har tagits upp från er till himlen ska komma tillbaka på samma sätt som ni såg honom fara upp på.”

Mattias blir vald att ersätta Judas

12 De återvände då till Jerusalem från det berg som kallas Olivberget och som ligger en sabbatsväg^[3] från staden. 13 När de kom fram, gick de upp till det rum på andra våningen där de brukade hålla till. Det var Petrus, Johannes, Jakob, Andreas, Filippos, Tomas, Bartolomaios, Matteus, Jakob, son till Alfaios, Simon seloten^[4], och Judas, son till Jakob. 14 Alla dessa höll ihop och bad ständigt tillsammans, så också flera kvinnor, Maria, Jesus mor och Jesus bröder. 15 En gång under dessa dagar när omkring 120 troende var samlade, reste sig Petrus upp bland dem och sa: 16 ”Mina syskon, det som var förutsagt i Skriften skulle gå i uppfyllelse,^[5] som den heliga Anden meddelade genom David om Judas, han som vägledde dem som grep Jesus. 17 Han var en av oss med samma uppdrag som vi. 18 (Men för de pengar han fick för sitt brott köpte han en åker och där föll han framstupa så att hans kropp sprack och inälvorna rann ut. 19 Hela Jerusalems invånare fick kännedom om det, och platsen kallades på deras eget språk Akeldamak som betyder ’Blodsåkern’.) 20 Det står nämligen i Psaltaren: ’Låt hans hem stå öde låt ingen mer bo där’, och: ’Låt en annan ta hans tjänst.’^[6] 21 Därför måste nu någon annan som har varit med oss under hela den tid då Herren Jesus kom och gick mitt ibland oss, 22 från det att han döptes av Johannes till den dag då han togs upp till himlen, någon av dem måste tillsammans med oss vittna om hans uppståndelse.” 23 Man föreslog då två män: Josef Barsabbas som också kallades Justus och Mattias. 24 Sedan bad de: ”Herre, du känner allas hjärtan. Visa oss vilken av de här två som du har utvalt 25 till denna tjänst som apostel istället för Judas som svek sitt uppdrag och har gått till den plats där han hör hemma.” 26 Sedan kastade de lott som föll på Mattias och han blev vald till apostel tillsammans med de elva.