Efeseni 4

Noua Traducere Românească

1 Așadar, eu, cel întemnițat pentru Domnul, vă îndemn să umblați într‑un mod vrednic de chemarea la care ați fost chemați:2 cu toată smerenia și blândețea, cu îndelungă răbdare, îngăduindu‑vă unii pe alții în dragoste3 și străduindu‑vă să păstrați unitatea Duhului în legătura păcii.4 Este un singur trup și un singur Duh, așa cum și voi ați fost chemați la o singură[1] speranță a chemării voastre,5 un singur Domn, o singură credință, un singur botez,6 un singur Dumnezeu și Tată al tuturor, Care este deasupra tuturor, prin toți și în toți.7 Dar fiecăruia dintre noi ne‑a fost dat harul după măsura darului lui Cristos.8 De aceea spune: „Când S‑a suit în înălțime, a luat captivă captivitatea. A dat daruri oamenilor.“[2] (Ps 68:18)9 Și ce înseamnă acest „S‑a suit“, dacă nu tocmai faptul că înainte Se coborâse în părțile mai de jos ale pământului?10 El, Cel Care S‑a coborât, este Același cu Cel Care S‑a suit deasupra tuturor cerurilor, ca să umple toate lucrurile.11 Și El i‑a dat pe unii apostoli, pe alții profeți, pe alții evangheliști, pe alții păstori și învățători,12 pentru echiparea[3] sfinților în scopul lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Cristos,13 până când vom ajunge toți la unitatea credinței și a cunoașterii Fiului lui Dumnezeu, la omul matur[4], la măsura staturii[5] plinătății lui Cristos,14 ca să nu mai fim copii, duși de valuri încoace și încolo și purtați de orice vânt de învățătură prin șiretenia oamenilor, prin viclenia lor în ce privește uneltirea înșelăciunii,15 ci, spunând adevărul în dragoste, să creștem în toate privințele în El, Care este Capul, Cristos.16 Din El, tot trupul, bine închegat și strâns legat prin ajutorul fiecărei încheieturi, își primește creșterea potrivit cu măsura lucrării fiecărei părți, și astfel se zidește pe sine în dragoste.17 Așadar, vă spun aceasta și mărturisesc în Domnul: să nu mai umblați așa cum umblă neamurile, în deșertăciunea gândirii lor,18 fiind întunecați la minte, înstrăinați de viața lui Dumnezeu prin ignoranța care este în ei din cauza împietririi inimii lor.19 Ajungând fără simțire, s‑au dat pe ei înșiși depravării, pentru a practica cu lăcomie orice fel de necurăție.20 Dar voi n‑ați învățat astfel despre Cristos,21 dacă într-adevăr L‑ați auzit și ați fost învățați în El, după cum adevărul este în Isus,22 cu privire la felul vostru de viață[6] de altădată, să vă dezbrăcați de omul cel vechi, care se strică potrivit cu poftele înșelăciunii,23 să vă înnoiți în duhul minții voastre24 și să vă îmbrăcați cu omul cel nou, care a fost creat după chipul lui Dumnezeu, în dreptatea și sfințenia care vin din adevăr.25 Așadar, lăsându‑vă de minciună, „fiecare să spună semenului său adevărul“[7], pentru că ne suntem mădulare unii altora. (Zah 8:16)26 „Mâniați‑vă, dar nu păcătuiți!“[8] Să nu apună soarele peste mânia voastră, (Ps 4:4)27 nici să nu dați vreun prilej diavolului[9]!28 Cel ce a furat, să nu mai fure, ci mai degrabă să se ostenească, lucrând cu mâinile lui la ceva bun, ca să aibă ce să împartă cu cel ce are nevoie.29 Să nu vă iasă din gură niciun cuvânt stricat, ci unul bun, pentru zidire, după cum este nevoie, ca să dea har celor ce‑l aud.30 Să nu‑L întristați pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin Care ați fost pecetluiți pentru ziua răscumpărării!31 Orice amărăciune, furie, mânie, țipăt și blasfemie să piară dintre voi împreună cu orice răutate!32 Dimpotrivă, fiți buni unii cu alții, plini de compasiune, iertându‑vă unii pe alții, așa cum v‑a iertat și Dumnezeu pe voi, în Cristos.

Efeseni 4

nuBibeln

1 Därför vill jag, som sitter fängslad för Herrens skull, nu uppmana er att leva på ett sätt som är värdigt er kallelse.2 Var alltid ödmjuka och milda, och behandla varandra med tålamod och kärlek.3 Sträva efter att bevara enheten i Anden genom att leva i frid med varandra,4 så att det är en kropp och en Ande, liksom ni är kallade till ett och samma hopp.5 Det finns en Herre, en tro och ett dop,6 en Gud, som är Fader till alla, är över allting, genom allting och i allting.7 Men var och en av oss har fått nåden alltefter den gåva som Kristus har gett.8 Därför sägs det: ”Han steg upp i höjden och tog fångar, och han gav människorna gåvor.”[1]9 Att han steg upp måste ju betyda att han först hade kommit ner till jorden.[2]10 Och han som kom ner är också den som steg upp över alla himlar för att uppfylla allting.11 Han gjorde några till apostlar, andra till profeter, evangelister, pastorer[3] och lärare.12 De ska utrusta de heliga för deras tjänst att bygga upp Kristus kropp,13 tills vi alla ska vara eniga i tron och i kunskapen om Guds Son, så att vi blir fullvuxna och mogna i likhet med Kristus fullhet.14 Då är vi inte längre barn som kastas hit och dit av vågorna och blåses åt olika håll av varje lärovind i bedrägliga mänskliga spel som med list lockar till villfarelser.15 Nej, vi ska i kärlek hålla fast vid sanningen och i allting växa upp till honom som är huvudet, Kristus.16 Det är han som fogar samman hela kroppen och håller ihop den med hjälp av alla dess leder, genom att varje del ger sitt stöd med den kraft han har gett den. Så växer hela kroppen och byggs upp i kärlek.17 För Herrens skull vill jag därför uppmana er: Lev inte längre som hedningarna. Deras tankar är meningslösa,18 och deras förstånd är i mörker. De har ingen del i det liv som Gud ger, för de är okunniga och hårdhjärtade.19 Utan att skämmas kastar de sig ut i ett omoraliskt liv och ägnar sig helt åt all slags orenhet och själviskhet.20 Men ni är inte sådana, ni som har lärt känna Kristus.21 Ni har fått höra budskapet om honom, och ni har undervisats om honom så som sanningen är i Jesus.22 Därför ska ni sluta leva som ni gjorde förut och kasta av er ert gamla jag som går under och är fyllt av bedrägliga begär.23 Ni ska förnyas till ande och sinne24 och ta på er den nya människan, som är skapad till att likna Gud i rättfärdighet och sann helighet.25 Ljug därför inte längre, utan tala sanning med varandra.[4] Vi är ju varandras lemmar.26 Grips ni av vrede, så synda inte.[5] Låt inte er vrede fortgå tills solen går ner.27 Låt inte djävulen få något tillfälle.28 Den som är tjuv ska sluta att stjäla och i stället börja arbeta och göra rätt för sig. Då kan han också dela med sig till människor i nöd.29 Tala aldrig något oanständigt, utan säg bara sådant som bygger upp och behövs och kan bli till välsignelse för dem som lyssnar.30 Gör inte Guds heliga Ande ledsen. Anden har ni ju fått som ett sigill för befrielsens dag.31 Lägg av med all bitterhet, ilska och alla vredesutbrott, hån, förolämpningar och all annan ondska.32 Var goda och milda mot varandra. Förlåt varandra, så som Gud har förlåtit er i Kristus.