2 Corinteni 2 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

1 Astfel, am hotărât în mine însumi să nu mai vin din nou la voi cu întristare. 2 Căci, dacă eu vă întristez, atunci cine mă mai înveselește pe mine, dacă nu cel întristat de mine? 3 Și am scris în felul acesta, pentru ca, atunci când voi veni, să nu fiu întristat de cei care ar trebui să mă bucure, căci sunt convins, cu privire la voi toți, că bucuria mea este bucuria voastră, a tuturor. 4 Căci v‑am scris cu mult necaz și durere în inimă, printre multe lacrimi, nu ca să vă întristați, ci ca să cunoașteți dragostea nespus de mare pe care o am față de voi.

Iertarea celui păcătos

5 Dacă cineva a fost un motiv de întristare, nu pe mine m‑a întristat, ci, într‑o oarecare măsură, ca să nu fiu prea sever, pe voi toți. 6 Este destul pentru acesta pedeapsa dată de cei mai mulți. 7 Astfel, dimpotrivă, ar trebui mai degrabă să‑l iertați și să‑l încurajați, ca să nu fie copleșit de prea multă întristare. 8 De aceea, vă îndemn să vă întăriți dragostea față de el. 9 Căci v‑am scris și ca să vă încerc caracterul, să aflu dacă sunteți ascultători în toate. 10 Pe cine iertați voi îl iert și eu. Căci ceea ce am iertat, dacă am iertat ceva, a fost de dragul vostru, în prezența lui Cristos, 11 ca să nu‑l lăsăm pe Satan^[1] să profite de noi, pentru că noi nu suntem în necunoștință de planurile lui. 12 Când am venit la Troa pentru Evanghelia^[2] lui Cristos și mi‑a fost deschisă o ușă de către Domnul, 13 n‑am avut liniște în duhul meu, pentru că nu l‑am găsit acolo pe Titus, fratele meu. Astfel, mi‑am luat rămas bun de la ei și m‑am dus în Macedonia.

Lucrarea apostolică

14 Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, Care întotdeauna ne face să triumfăm în Cristos și răspândește prin noi în orice loc aroma cunoașterii Lui. 15 Căci, pentru Dumnezeu, noi suntem mireasma lui Cristos printre cei ce sunt mântuiți și printre cei ce pier – 16 pentru aceștia o aromă de la moarte spre moarte, iar pentru aceia o aromă de la viață spre viață. Și cine este destoinic pentru aceste lucruri? 17 Căci noi nu suntem asemenea celor mulți, care profită de pe urma Cuvântului^[3] lui Dumnezeu, ci vorbim înaintea^[4] lui Dumnezeu, în Cristos, din sinceritate, ca din partea lui Dumnezeu.

nuBibeln

1 Jag bestämde mig alltså för att inte resa till er, för att inte göra er ledsna igen. 2 Om jag nämligen först hade gjort er ledsna, hur skulle någon då kunna göra mig glad, förutom den som jag gjort ledsen? 3 Därför skrev jag som jag gjorde, så att jag sedan skulle kunna komma utan att bli ledsen över dem som borde göra mig glad. Jag är säker på att min glädje är allas er glädje. 4 Oerhört nedtryckt och med tungt hjärta var det som jag skrev till er, och jag grät medan jag gjorde det. Jag ville ju inte göra er ledsna, utan ville bara att ni skulle förstå hur mycket jag älskar er.

Förlåt den som har syndat

5 Om någon har orsakat sorg, så är det inte mig han har gjort ledsen utan er alla, åtminstone i viss mån, för att inte gå till någon överdrift. 6 Men nu har han blivit tillräckligt straffad av de flesta av er. 7 Nu är det i stället dags att förlåta och uppmuntra, så att han inte blir totalt deprimerad. 8 Därför uppmanar jag er att ni visar honom all den kärlek ni kan. 9 När jag skrev till er gjorde jag det för att se om ni skulle bestå provet och vara lydiga i allting. 10 Om ni förlåter någon, så gör jag det också. Och det jag har förlåtit, ifall jag nu har haft något att förlåta, har jag gjort för er skull inför Kristus, 11 för att inte Satan ska överlista oss. Vi vet ju vad han är ute efter.

Paulus besök i Troas och Makedonien

12 När jag kom till Troas med evangeliet om Kristus, öppnade Herren många möjligheter för mig. 13 Men jag kände mig hela tiden orolig, eftersom jag inte fann min bror Titus där.^[1] Därför tog jag farväl av dem och reste vidare till Makedonien.

Paulus uppdrag

14 Men lovad vare Gud, som alltid leder oss i Kristus triumftåg och genom oss överallt sprider välluktande rökelsedoft från kunskapen om honom. 15 Vi är doften om Kristus inför Gud bland dem som blir räddade och bland dem som går förlorade, 16 en dödens doft till död för de senare, och en livets doft till liv för de förra.^[2] Men vem är då värdig att utföra ett sådant arbete? 17 Vi är ju inte som många andra som bjuder ut Guds ord för egen vinnings skull. Nej, vi förkunnar Kristus oförfalskat, inför Gud, utsända av honom.