1Dacă nu zidește DOMNUL o casă, în zadar trudesc cei ce o zidesc. Dacă nu păzește DOMNUL o cetate, degeaba veghează cel ce o păzește.2Degeaba vă sculați dis‑de‑dimineață și vă culcați târziu, mâncând o pâine câștigată cu durere[1]. Preaiubitului Său însă El îi dă cu adevărat odihnă.[2]3Iată, fiii sunt o moștenire de la DOMNUL, rodul pântecului este o răsplată.4Ca săgețile în mâna unui viteaz, așa sunt fiii din anii tinereții.5Ferice de bărbatul care își umple tolba cu ei; ei nu se vor rușina când vor vorbi cu dușmanii la poartă.
Psalmi 127
New International Reader’s Version
A song for those who go up to Jerusalem to worship the Lord. A psalm of Solomon.
1If the LORD doesn’t build a house, the work of the builders is useless. If the LORD doesn’t watch over a city, it’s useless for those on guard duty to stand watch over it.2It’s useless for you to work from early morning until late at night just to get food to eat. God provides for those he loves even while they sleep.3Children are a gift from the LORD. They are a reward from him.4Children who are born to people when they are young are like arrows in the hands of a soldier.5Blessed are those who have many children. They won’t be put to shame when they go up against their enemies in court.