Judecătorii 6 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Oprimarea midianită

1 Fiii lui Israel au făcut din nou ce este rău în ochii DOMNULUI și de aceea DOMNUL i‑a dat pe mâna lui Midian timp de șapte ani. 2 Mâna lui Midian a fost puternică împotriva lui Israel. Din cauza lui Midian, fiii lui Israel și‑au făcut grote în munți, peșteri și fortărețe. 3 Ori de câte ori semăna Israel, midianiții împreună cu amalekiții și fiii Răsăritului porneau împotriva lui. 4 Ei îi invadau țara și distrugeau roadele pământului până aproape de Gaza. Nu lăsau în Israel nici hrană, nici oi, nici boi și nici măgari, 5 căci ei se suiau cu vitele și corturile lor, sosind ca o mulțime de lăcuste. Ei și cămilele lor erau fără număr și intrau în țară ca s‑o distrugă. 6 Israel decăzuse foarte mult din cauza midianiților. Atunci fiii lui Israel au strigat către DOMNUL. 7 Când au strigat fiii lui Israel către DOMNUL din cauza lui Midian, 8 DOMNUL le‑a trimis un profet care le‑a zis: „Așa vorbește DOMNUL, Dumnezeul lui Israel: «Eu v‑am scos din Egipt, v‑am smuls din casa robilor 9 și v‑am eliberat din mâna egiptenilor și din mâna tuturor celor ce vă asupreau. I‑am alungat dinaintea voastră și v‑am dat vouă țara lor. 10 V‑am spus atunci: ‘Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul vostru. Să nu vă temeți de dumnezeii amoriților în a căror țară locuiți.’ Dar voi n‑ați ascultat de glasul Meu.»“

Chemarea lui Ghedeon

11 După aceea a venit Îngerul DOMNULUI și S‑a așezat sub terebintul din Ofra, care era al abiezritului^[1] Ioaș. Ghedeon, fiul său, treiera grâul în teasc, ca să‑l ascundă de midianiți. (Ios 17:2) 12 Îngerul DOMNULUI i S‑a arătat și i‑a zis: – DOMNUL este cu tine, viteazule! 13 Ghedeon I‑a răspuns: – Ah, Stăpâne, dacă DOMNUL este cu noi atunci de ce ni s‑au întâmplat toate acestea? Și unde sunt toate minunile pe care ni le‑au istorisit părinții noștri când ziceau: „Nu ne‑a scos DOMNUL din Egipt?“ Dar acum DOMNUL ne‑a părăsit și ne‑a dat în mâna midianiților. 14 DOMNUL S‑a întors spre el și i‑a zis: – Du‑te cu puterea aceasta pe care o ai și izbăvește Israelul din mâna midianiților. Oare nu te trimit Eu? 15 El I‑a răspuns: – Ah, Stăpâne, dar cum să‑l izbăvesc eu pe Israel? Iată că familia mea este cea mai mică în Manase, iar eu sunt cel mai tânăr în familia tatălui meu. 16 Atunci DOMNUL i‑a zis: – Vei învinge pe Midian ca pe un singur om, pentru că Eu voi fi cu tine. 17 El I‑a răspuns: – Te rog, dacă am găsit bunăvoință înaintea Ta^[2], atunci înfăptuiește un semn pentru mine ca să știu că într-adevăr Tu ești Cel Ce vorbești cu mine. 18 Te mai rog, nu Te depărta de aici până ce nu mă voi întoarce la Tine ca să‑Ți aduc darul meu de mâncare și să Ți‑l ofer. El i‑a zis: – Voi rămâne până te vei întoarce. 19 Ghedeon a intrat, a gătit un ied, iar dintr‑o efă^[3] de făină a făcut azime. Carnea a pus‑o într‑un coș, iar zeama într‑un vas. Apoi s‑a dus înspre El, sub terebint, și I le‑a oferit. 20 Îngerul lui Dumnezeu i‑a zis: – Ia carnea și azimele și pune‑le pe stânca aceasta, iar zeama vars‑o. El a făcut așa. 21 Îngerul DOMNULUI a întins vârful toiagului care era în mâna Lui și a atins carnea și azimele. Atunci s‑a ridicat foc din stâncă și a mistuit carnea și azimele. Și Îngerul DOMNULUI a plecat dinaintea ochilor lui. 22 Atunci Ghedeon și‑a dat seama că fusese Îngerul DOMNULUI și a zis: – Ah, Stăpâne DOAMNE! Am văzut pe Îngerul DOMNULUI față în față! 23 Dar DOMNUL i‑a răspuns: – Pace ție! Nu te teme! Nu vei muri! 24 Ghedeon a zidit acolo un altar DOMNULUI și l‑a numit „DOMNUL este pace“^[4]. Altarul mai este încă și astăzi în Ofra, care aparține abiezriților.

Ghedeon distruge altarul lui Baal

25 În aceeași noapte DOMNUL i‑a zis: – Ia cel de‑al doilea taur tânăr al tatălui tău și taurul care are șapte ani! Dărâmă altarul închinat de tatăl tău lui BAAL și taie stâlpul AȘEREI^[5] care este lângă el. 26 Să zidești apoi un altar potrivit^[6] pentru DOMNUL, Dumnezeul tău, pe vârful acestei înălțimi, să iei taurul al doilea și să aduci o ardere‑de‑tot, folosind stâlpul AȘEREI pe care‑l vei tăia. 27 Ghedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui și a făcut așa cum îi poruncise DOMNUL, dar fiindcă se temea de familia lui și de oamenii din cetate, a făcut acest lucru noaptea, nu ziua. 28 Când oamenii din cetate s‑au sculat dis‑de‑dimineață, iată că altarul lui BAAL era dărâmat, stâlpul AȘEREI, care fusese lângă el, era tăiat, iar al doilea taur fusese adus ca ardere‑de‑tot pe altarul care fusese zidit. 29 Atunci fiecare i‑a zis semenului său: – Cine a făcut o asemenea faptă? După ce au întrebat și au cercetat li s‑a răspuns: – Ghedeon, fiul lui Ioaș, a făcut fapta aceasta. 30 Oamenii din cetate i‑au zis lui Ioaș: – Scoate‑l afară pe fiul tău ca să moară, pentru că a dărâmat altarul lui BAAL și a tăiat stâlpul AȘEREI de lângă el. 31 Ioaș le‑a răspuns tuturor acelora care i‑au stat împotrivă: – Oare voi trebuie să‑i țineți partea? Voi trebuie să‑l apărați? Cine îl va răzbuna pe BAAL să fie omorât până dimineață! Dacă este dumnezeu, atunci să se apere singur din cauză că i‑a fost dărâmat altarul. 32 În ziua aceea i‑au pus lui Ghedeon numele Ierub-Baal^[7], zicând: – Să se certe BAAL cu el din cauză că i‑a dărâmat altarul.

Semnul cu lâna

33 Toți midianiții, amalekiții și fiii Răsăritului s‑au aliat, au traversat Iordanul și apoi și‑au așezat tabăra în valea Izreel. 34 Ghedeon a fost îmbrăcat cu Duhul DOMNULUI și a sunat din trâmbiță^[8]. Abiezer a fost chemat să meargă după el. (Jud 3:27) 35 A trimis mesageri prin tot Manase, chemându‑l și pe acesta după el. A trimis mesageri în Așer, în Zabulon și în Neftali, și aceștia s‑au suit să‑l întâlnească. 36 Ghedeon I‑a zis lui Dumnezeu: „Dacă într-adevăr vrei să‑l izbăvești pe Israel, folosindu‑Te de mine precum ai spus, 37 iată, voi pune o învelitoare de lână în arie. Dacă roua va apărea doar pe lână și tot pământul va rămâne uscat, atunci voi înțelege că vrei să izbăvești Israelul prin mine, precum ai spus.“ 38 Și așa s‑a și întâmplat. Când s‑a sculat a doua zi dis‑de‑dimineață, a stors învelitoarea, și din ea a curs rouă; a umplut cu apă un vas întreg. 39 Ghedeon I‑a zis lui Dumnezeu: „Să nu Te aprinzi de mânie împotriva mea, dar voi mai vorbi încă o dată. Te rog, îngăduie‑mi să mai încerc o dată semnul cu învelitoarea. Fă astfel ca numai învelitoarea să rămână uscată, iar tot pământul să se acopere cu rouă.“ 40 Și Dumnezeu a făcut așa în noaptea aceea: învelitoarea a rămas uscată, iar tot pământul s‑a acoperit cu rouă.

New International Reader’s Version

Gideon

1 The Israelites did what was evil in the sight of the LORD. So for seven years he handed them over to the people of Midian. 2 The Midianites treated the Israelites very badly. That’s why they made hiding places for themselves. They hid in holes in the mountains. They also hid in caves and in other safe places. 3 Each year the people planted their crops. When they did, the Midianites came into the country and attacked it. So did the Amalekites and other tribes from the east. 4 They camped on the land. They destroyed the crops all the way to Gaza. They didn’t spare any living thing for Israel. They didn’t spare sheep or cattle or donkeys. 5 The Midianites came up with their livestock and tents. They came like huge numbers of locusts. It was impossible to count the men and their camels. They came into the land to destroy it. 6 The Midianites made the Israelites very poor. So they cried out to the LORD for help. 7 They cried out to the LORD because of what the Midianites had done. 8 So he sent a prophet to Israel. The prophet said, ‘The LORD is the God of Israel. He says, “I brought you up out of Egypt. That is the land where you were slaves. 9 I saved you from the power of the Egyptians. I saved you from all those who were treating you badly. I drove out the Canaanites to make room for you. I gave you their land. 10 I said to you, ‘I am the LORD your God. You are now living in the land of the Amorites. Do not worship their gods.’ But you have not listened to me.” ’ 11 The angel of the LORD came. He sat down under an oak tree in Ophrah. The tree belonged to Joash. He was from the family line of Abiezer. Gideon was threshing wheat in a winepress at Ophrah. He was the son of Joash. Gideon was threshing in a winepress to hide the wheat from the Midianites. 12 The angel of the LORD appeared to Gideon. He said, ‘Mighty warrior, the LORD is with you.’ 13 ‘Pardon me, sir,’ Gideon replied, ‘you say the LORD is with us. Then why has all this happened to us? Where are all the wonderful things he has done? Our people of long ago told us about them. They said, “Didn’t the LORD bring us up out of Egypt?” But now the LORD has deserted us. He has handed us over to Midian.’ 14 The LORD turned to Gideon. He said to him, ‘You are strong. Go and save Israel from the power of Midian. I am sending you.’ 15 ‘Pardon me, sir,’ Gideon replied, ‘but how can I possibly save Israel? My family group is the weakest in the tribe of Manasseh. And I’m the least important member of my family.’ 16 The LORD answered, ‘I will be with you. So you will strike down the Midianites. You will leave no one alive.’ 17 Gideon replied, ‘If you are pleased with me, give me a special sign. Then I’ll know that it’s really you talking to me. 18 Please don’t go away until I come back. I’ll bring my offering and set it down in front of you.’ The LORD said, ‘I will wait until you return.’ 19 Gideon went inside and prepared a young goat. From 15 kilograms of flour he made bread without using yeast. He put the meat in a basket. In a pot he put soup made from the meat. Then he brought all of it and offered it to the LORD under the oak tree. 20 The angel of God said to Gideon, ‘Take the meat and the bread. Place them on this rock. Then pour out the soup.’ So Gideon did it. 21 The angel of the LORD had a walking stick in his hand. With the tip of the stick he touched the meat and the bread. Fire blazed out of the rock. It burned up the meat and the bread. Then the angel of the LORD disappeared. 22 Gideon realised it was the angel of the LORD. He cried out, ‘Oh no, my LORD and King, I have seen the angel of the LORD face to face!’ 23 But the LORD said to him, ‘May peace be with you! Do not be afraid. You are not going to die.’ 24 So Gideon built an altar there to honour the LORD. He called it The LORD Is Peace. It still stands in Ophrah to this day. Ophrah is in the territory that belongs to the family line of Abiezer. 25 That same night the LORD spoke to Gideon. He said, ‘Get the second bull from your father’s herd. Get the one that is seven years old. Tear down the altar your father built to honour the god named Baal. Cut down the pole beside it. The pole is used to worship the female god named Asherah. 26 Then build the right kind of altar. Build it to honour the LORD your God. Build it on top of this hill. Then use the wood from the Asherah pole you cut down. Sacrifice the second bull as a burnt offering.’ 27 So Gideon went and got ten of his servants. He did just as the LORD had told him. But he was afraid of his family. He was also afraid of the people in the town. So he did everything at night instead of during the day. 28 In the morning the people in the town got up. They saw that Baal’s altar had been torn down. The Asherah pole beside it had been cut down. And the second bull had been sacrificed on the new altar that had been built. 29 They asked each other, ‘Who did this?’ They looked into the matter carefully. Someone told them, ‘Gideon, the son of Joash, did it.’ 30 The people in the town spoke to Joash. They ordered him, ‘Bring your son out here. He must die. He has torn down Baal’s altar. He has cut down the Asherah pole beside it.’ 31 But Joash replied to the angry crowd around him. He asked, ‘Are you going to stand up for Baal? Are you trying to save him? Those who stand up for him will be put to death by morning! Is Baal really a god? If he is, he can stand up for himself when someone tears down his altar.’ 32 That’s why they gave Gideon the name Jerub-Baal on that day. Gideon had torn down Baal’s altar. So they said, ‘Let Baal take his stand against him.’ 33 All the Midianites and Amalekites gathered their armies together. Other tribes from the east joined them. All of them went across the River Jordan. They camped in the Valley of Jezreel. 34 Then the Spirit of the LORD came on Gideon. So Gideon blew a trumpet to send for the men of Abiezer. He told them to follow him. 35 He sent messengers all through Manasseh’s territory. He called for the men of Manasseh to fight. He also sent messengers to the men of Asher, Zebulun and Naphtali. So all those men went up to join the others. 36 Gideon said to God, ‘You promised you would use me to save Israel. 37 Please do something for me. I’ll put a piece of wool on the threshing-floor. Suppose dew is only on the wool tomorrow morning. And suppose the ground all around it is dry. Then I will know that you will use me to save Israel. I’ll know that your promise will come true.’ 38 And that’s what happened. Gideon got up early the next day. He squeezed the dew out of the wool. The water filled a bowl. 39 Then Gideon said to God, ‘Don’t be angry with me. Let me ask you for just one more thing. Let me use the wool for one more test. But this time make the wool dry. And let the ground be covered with dew.’ 40 So that night God did it. Only the wool was dry. The ground all around it was covered with dew.