Faptele Apostolilor 11 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

1 Apostolii și frații care erau în Iudeea au auzit că neamurile au primit și ele Cuvântul lui Dumnezeu. 2 Când Petru s‑a suit la Ierusalim, unii dintre creștinii circumciși îl judecau, 3 zicând: – Ai intrat în casă la niște bărbați necircumciși și ai mâncat cu ei! 4 Atunci Petru a început să le explice pe rând cele întâmplate și le‑a zis: 5 – Eram în cetatea Iafo și, în timp ce mă rugam, am avut^[1], într‑o răpire sufletească, o viziune. Am văzut un obiect coborând – ceva ca o pânză mare fiind adusă jos din cer, de cele patru colțuri – și venind până la mine. 6 M‑am uitat în ea cu atenție și am văzut patrupede de pe pământ, fiare sălbatice, târâtoare^[2] și păsări ale cerului. (Fapte 10:12) 7 Apoi am auzit un glas care mi‑a zis: „Petru, ridică‑te, înjunghie și mănâncă!“ 8 Însă eu am zis: „Nicidecum, Doamne! Căci niciodată n‑a intrat în gura mea ceva întinat sau necurat!“ 9 Dar glasul mi‑a vorbit a doua oară din cer: „Ceea ce a curățit Dumnezeu, să nu consideri întinat!“ 10 Lucrul acesta s‑a întâmplat de trei ori. Apoi toate au fost ridicate iarăși la cer. 11 Și iată că imediat după aceea, la poarta casei în care eram, stăteau trei bărbați trimiși la mine din Cezareea^[3]. (Fapte 8:40) 12 Duhul mi‑a spus să mă duc cu ei fără să fac deosebire. Împreună cu mine au mers și acești șase frați. Am intrat în casa acelui om, 13 iar el ne‑a istorisit cum a văzut un înger stând în casa lui și zicând: „Trimite la Iafo și cheamă‑l pe Simon, numit și Petru, 14 care îți va spune cuvinte prin care vei fi mântuit tu și toată familia ta!“ 15 În timp ce eu începusem să vorbesc, Duhul Sfânt S‑a coborât peste ei, așa cum S‑a coborât și peste noi la început. 16 Atunci mi‑am amintit de cuvintele Domnului, așa cum El obișnuia să spună: „Ioan, într-adevăr, a botezat cu^[4] apă, dar voi veți fi botezați cu Duhul Sfânt.“ 17 Deci, dacă Dumnezeu le‑a dat același dar ca și nouă, care am crezut în Domnul Isus Cristos, cine eram eu ca să‑L pot împiedica^[5] pe Dumnezeu?! 18 Când au auzit ei aceste lucruri, s‑au liniștit și L‑au slăvit pe Dumnezeu, zicând: „Așadar, Dumnezeu le‑a dat și neamurilor pocăința care duce la viață!“

Biserica în Antiohia

19 Cei ce fuseseră împrăștiați din cauza persecuției care avusese loc în urma uciderii lui Ștefan au ajuns până în Fenicia, în Cipru și în Antiohia^[6]. Ei nu vorbeau despre Cuvânt nimănui în afară de iudei. 20 Câțiva dintre ei însă, niște bărbați din Cipru și din Cirena, care veniseră în Antiohia, le‑au vorbit și grecilor, vestindu‑le Evanghelia despre Domnul Isus. 21 Mâna Domnului era cu ei, și astfel un mare număr de oameni care au crezut, s‑au întors la Domnul. 22 Vestea despre ei a ajuns și la urechile bisericii care era în Ierusalim, astfel că l‑au trimis pe Barnabas să meargă până în Antiohia. 23 Când a ajuns el și a văzut harul lui Dumnezeu, s‑a bucurat și i‑a îndemnat pe toți să rămână lângă Domnul cu o inimă devotată.^[7] 24 Căci Barnabas era un om bun și plin de Duhul Sfânt și de credință. Și o mulțime mare de oameni a fost adăugată la Domnul. 25 S‑a dus apoi la Tars ca să‑l caute pe Saul 26 și, când l‑a găsit, l‑a dus în Antiohia. Astfel, timp de un an întreg, ei s‑au adunat cu biserica și au dat învățătură la o mare mulțime de oameni. În Antiohia, ucenicii au fost numiți pentru prima oară „creștini“^[8]. (Fapte 26:28; 1 Pe 4:16) 27 În acele zile, au coborât din Ierusalim în Antiohia niște profeți. 28 Unul dintre ei, pe nume Agab, s‑a ridicat și a arătat, prin Duhul Sfânt, că urmează să vină o mare foamete în toată lumea^[9]. Și așa s‑a și întâmplat în timpul lui Claudius^[10]. 29 Atunci ucenicii au hotărât să le trimită ajutor fraților care locuiau în Iudeea, fiecare după posibilitățile lui; 30 și așa au și făcut, trimițând acest ajutor bătrânilor^[11], prin Barnabas și Saul.

New International Reader’s Version

Peter explains his actions

1 The apostles and the believers all through Judea heard that Gentiles had also received God’s word. 2 Peter went up to Jerusalem. There the Jewish believers found fault with him. 3 They said, ‘You went into the house of Gentiles. You ate with them.’ 4 Starting from the beginning, Peter told them the whole story. 5 ‘I was in the city of Joppa praying,’ he said. ‘There I had a vision. I saw something that looked like a large sheet. It was being let down from heaven by its four corners. It came down to where I was. 6 I looked into it and saw four-footed animals of the earth. There were also wild animals, reptiles and birds. 7 Then I heard a voice speaking to me. “Get up, Peter,” the voice said. “Kill and eat.” 8 ‘I replied, “No, Lord! I will not! Nothing that is not pure and ‘clean’ has ever entered my mouth.” 9 ‘A second time the voice spoke from heaven. The voice said, “Do not say anything is not pure that God has made ‘clean’. ” 10 This happened three times. Then the sheet was pulled up into heaven. 11 ‘Just then three men stopped at the house where I was staying. They had been sent to me from Caesarea. 12 The Holy Spirit told me not to let anything keep me from going with them. These six brothers here went with me. We entered the man’s house. 13 He told us how he had seen an angel appear in his house. The angel said, “Send to Joppa for Simon Peter. 14 He has a message to bring to you. You and your whole family will be saved through it.” 15 ‘As I began to speak, the Holy Spirit came on them. He came just as he had come on us at the beginning. 16 Then I remembered the Lord’s words. “John baptised with water,” he had said. “But you will be baptised with the Holy Spirit.” 17 God gave them the same gift he gave those of us who believed in the Lord Jesus Christ. So who was I to think that I could stand in God’s way?’ 18 When they heard this, they didn’t object anymore. They praised God. They said, ‘So then, God has allowed even Gentiles to turn away from their sins. He did this so that they could live.’

The believers in Antioch

19 Some believers had been scattered by the suffering that unbelievers had caused them. They were scattered after Stephen was killed. Those believers travelled as far as Phoenicia, Cyprus and Antioch. But they spread the word only among Jews. 20 Some believers from Cyprus and Cyrene went to Antioch. There they began to speak to Greeks also. They told them the good news about the Lord Jesus. 21 The Lord’s power was with them. Large numbers of people believed and turned to the Lord. 22 The church in Jerusalem heard about this. So they sent Barnabas to Antioch. 23 When he arrived and saw what the grace of God had done, he was glad. He told them all to remain true to the Lord with all their hearts. 24 Barnabas was a good man. He was full of the Holy Spirit and of faith. Large numbers of people came to know the Lord. 25 Then Barnabas went to Tarsus to look for Saul. 26 He found him there. Then he brought him to Antioch. For a whole year Barnabas and Saul met with the church. They taught large numbers of people. At Antioch the believers were called Christians for the first time. 27 In those days some prophets came down from Jerusalem to Antioch. 28 One of them was named Agabus. He stood up and spoke through the Spirit. He said there would not be nearly enough food anywhere in the Roman world. This happened while Claudius was the emperor. 29 The believers decided to provide help for the brothers and sisters living in Judea. All of them helped as much as they could. 30 They sent their gift to the elders through Barnabas and Saul.