1In dieser Zeit schickte Merodach-Baladan, der Sohn Baladans und König von Babel, Hiskia einen Brief und Geschenke. Er hatte gehört, dass Hiskia sehr krank gewesen und wieder gesund geworden war. (2Kön 20,1)2Hiskia freute sich darüber und zeigte den Gesandten sein Schatzhaus: das Silber, das Gold, die Gewürze und die kostbaren Salben. Auch sein Waffenarsenal im Waldhaus und seine gesamten anderen Schätze führte er ihnen vor. Hiskia zeigte ihnen einfach alles in seinem Palast und in seinem ganzen Königreich. (2Kön 18,15; 2Chr 32,25)3Kurz darauf kam der Prophet Jesaja zu König Hiskia und fragte: »Was wollten diese Männer? Woher kamen sie?« Hiskia antwortete: »Sie kamen aus einem fernen Land, aus Babel.« (Jer 5,15)4»Was haben sie in deinem Palast gesehen?«, fragte Jesaja. »Sie sahen alles, was in meinem Palast ist«, antwortete Hiskia. »Es gibt nichts in meinen Schatzkammern, was ich ihnen nicht gezeigt hätte.«5Da sagte Jesaja zu Hiskia: »Höre das Wort vom HERRN, dem Allmächtigen: (1Sam 15,16)6Es kommt eine Zeit, in der alles, was in deinem Palast ist – sämtliche Dinge, die deine Vorfahren bis heute zusammengetragen haben – nach Babel gebracht wird. Es wird gar nichts hier bleiben, spricht der HERR. (2Kön 24,13; Jer 20,5)7Sie werden sogar einige deiner eigenen Nachkommen, die du zeugen wirst, mitnehmen und zu Höflingen machen, die im Palast des babylonischen Königs dienen.« (Dan 1,2)8Da sagte Hiskia zu Jesaja: »Diese Botschaft des HERRN, die du mir überbracht hast, ist gut.« Denn er dachte sich: »Zu meinen Lebzeiten werden also Frieden und Sicherheit herrschen.« (2Chr 34,28)
Jesaja 39
Noua Traducere Românească
Solia babiloniană la Ierusalim
1În acea perioadă, Merodak-Baladan, fiul lui Baladan, rege al Babilonului[1], i‑a trimis lui Ezechia scrisori și un dar, fiindcă auzise că acesta fusese bolnav și se însănătoșise. (2Kön 20,12)2Ezechia s‑a bucurat de ei și le‑a arătat ceea ce era în vistieria sa: argintul, aurul, mirodeniile, uleiul cel scump, tot armamentul lui și tot ce se afla în magaziile lui. Nu a rămas nimic în palatul sau în regatul său pe care Ezechia să nu li‑l fi arătat.3Atunci profetul Isaia a venit la regele Ezechia și l‑a întrebat: – Ce au zis oamenii aceia și de unde au venit? Ezechia i‑a răspuns: – Au venit dintr‑o țară îndepărtată, din Babilon.4Profetul l‑a întrebat: – Ce‑au văzut în palatul tău? Ezechia a răspuns: – Au văzut tot ceea ce este în palatul meu și n‑a rămas nimic în magaziile mele pe care să nu li‑l fi arătat.5Atunci Isaia i‑a zis lui Ezechia: – Ascultă Cuvântul DOMNULUI Oștirilor:6„Iată, vin zile când tot ce este în palatul tău și tot ce au agonisit părinții tăi până în ziua aceasta, va fi dus în Babilon. Nu va mai fi lăsat nimic, zice DOMNUL.7Unii dintre propriii tăi fii, care ți s‑au născut, îți vor fi luați și vor fi făcuți eunuci în palatul împăratului Babilonului.“8Ezechia i‑a zis lui Isaia: – Cuvântul DOMNULUI pe care l‑ai rostit este bun. „Căci“, se gândea[2] el, „măcar în timpul vieții mele va fi pace și siguranță.“