1Hört! Die Weisheit ruft, und die Einsicht lässt ihre Stimme erschallen!2-3Man sieht sie auf allen Straßen und Plätzen, an den Toren der Stadt – dort, wo jeder sie sehen kann – steht sie und ruft:4»Hört her, ja, ich meine euch alle!5Ihr Unerfahrenen, werdet reif und vernünftig! Ihr Dummköpfe, nehmt doch endlich Verstand an!6Hört auf mich, denn von mir bekommt ihr guten Rat. Auf meine Worte ist Verlass.7Ich halte mich immer an die Wahrheit, denn gottloses Gerede ist mir zuwider.8Alles, was ich sage, ist ehrlich; Hinterlist oder Betrug sind mir fremd.9Meine Worte sind klar und deutlich für jeden, der sie verstehen will.10Darum nehmt meine Ermahnung an, achtet sie mehr als Silber oder Gold.11Weisheit ist wertvoller als die kostbarste Perle, sie übertrifft alles, was ihr euch erträumt.12Ich bin die Weisheit, und zu mir gehört die Klugheit. Ich handle überlegt und besonnen.13Wer Ehrfurcht vor dem HERRN hat, der hasst das Böse. Ich verachte Stolz und Hochmut, ein Leben voller Bosheit und Lüge ist mir ein Gräuel!14Ich stehe euch mit Rat und Tat zur Seite, ich verleihe Klugheit und Macht.15Mit meiner Hilfe regieren Könige und erlassen Staatsmänner gerechte Gesetze.16Alle Machthaber der Welt, alle, die für das Recht sorgen, können nur durch mich regieren.17Ich liebe den, der mich liebt; wer sich um mich bemüht, der wird mich finden.18Ansehen und Reichtum biete ich an, bleibenden Besitz und Erfolg.19Was ihr von mir bekommt, ist wertvoller als das feinste Gold, besser als das reinste Silber.20Wo Menschen gerecht miteinander umgehen und nach Gottes Willen fragen, da bin ich zu Hause;21alle, die mich lieben, beschenke ich mit Reichtum; ja, es fehlt ihnen an nichts!22Der HERR schuf mich vor langer Zeit, ich war sein erstes Werk, noch vor allen anderen.23In grauer Vorzeit hat er mich gebildet; und so war ich schon da, als es die Erde noch gar nicht gab.24Lange bevor das Meer entstand, wurde ich geboren. Zu dieser Zeit gab es noch keine Quellen,25und es standen weder Berge noch Hügel.26Ich war schon da, bevor Gott die Erde mit ihren Wiesen und Feldern erschuf, ja, noch vor dem ersten Staubkorn.27Ich war dabei, als Gott den Himmel formte, als er den Horizont aufspannte über dem Ozean,28als die Wolken entstanden und die Quellen aus der Tiefe hervorsprudelten,29als er das Meer in die Schranken wies, die das Wasser nicht überschreiten durfte, als er das Fundament der Erde legte –30da war ich ständig an seiner Seite. Tag für Tag erfreute ich mich an Gott und seinen Werken,31ich tanzte vor Freude auf seiner Erde und war glücklich über die Menschen.32Darum hört auf mich, ihr jungen Männer! Richtet euch nach mir, und ihr werdet glücklich.33Nehmt Belehrung an und weist sie nicht zurück, dann werdet ihr klug!34Glücklich ist, wer auf mich hört und jeden Tag erwartungsvoll vor meiner Tür steht!35Wer mich findet, der findet das Leben, und an einem solchen Menschen hat der HERR Gefallen.36Wer mich aber verachtet, der zerstört sein Leben; wer mich hasst, der liebt den Tod.«
Sprüche 8
Noua Traducere Românească
Chemarea înțelepciunii
1Nu strigă înțelepciunea? Nu‑și înalță priceperea glasul?2Ea stă pe vârful înălțimilor, de‑a lungul drumului, la răspântia[1] cărărilor.3Strigă tare lângă porți, în fața[2] cetății, la intrarea ușilor:4„Oamenilor, către voi strig și spre fiii omului se îndreaptă glasul meu!5O, naivilor, înțelegeți prudența! Nesăbuiților, înțelegeți priceperea!6Ascultați, căci am să vă spun lucruri mari, și buzele mele vor rosti ce este drept!7Căci cerul gurii mele rostește adevărul, iar răutatea este o urâciune pentru buzele mele.8Toate cuvintele gurii mele sunt drepte, nu este nimic sucit sau pervertit în ele.9Toate sunt clare pentru cel priceput și drepte pentru cei ce au găsit cunoștința.10Primiți îndrumarea mea în loc de argint, și cunoștința mai mult decât aurul ales.11Căci înțelepciunea este mai bună decât rubinele și orice ți‑ai dori nu se poate compara cu ea.12Eu, înțelepciunea, locuiesc împreună cu prudența; eu găsesc cunoștința și discernământul.13Teama de DOMNUL este să urăști răul. Eu urăsc mândria și aroganța, calea rea și gura care spune lucruri pervertite.14Al meu este sfatul și înțelepciunea; a mea este priceperea, a mea este puterea.15Prin mine domnesc împărații și conducătorii decretează dreptatea.16Prin mine domnesc prinții și nobilii, toți judecătorii dreptății.17Eu iubesc pe cei ce mă iubesc, și cei ce mă caută cu ardoare mă vor găsi.18Cu mine sunt bogăția și gloria, avuția trainică și dreptatea.19Rodul meu este mai bun decât aurul, da, decât aurul pur, și venitul meu decât argintul ales.20Eu merg pe calea dreptății, pe mijlocul cărărilor judecății,21ca să le dau o moștenire celor ce mă iubesc și să le umplu vistieriile.22DOMNUL mă avea la începutul căii[3] Lui,[4] înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.23Eu am fost desemnată din veșnicie, de la început, înainte de a fi pământul.24Eu am fost născută când nu erau adâncuri, când nu erau izvoare încărcate cu apă.25Înainte de așezarea munților, înainte de a fi dealurile, am fost născută eu,26când El nu făcuse încă nici pământul, nici câmpiile, nici cea dintâi fărâmă a pulberii lumii.27Când a întemeiat El cerurile, eu eram acolo; când a trasat orizontul pe fața adâncului,28când a așezat norii sus și a întărit izvoarele adâncului,29când a așezat hotar mării, ca apele să nu treacă peste hotărârea[5] Sa, când a trasat temeliile pământului,30eu eram meșterul de lângă El și zi de zi eram în desfătări, jucându‑mă tot timpul în fața Lui,31jucându‑mă cu lumea pământului Său și avându‑i ca desfătări pe fiii omului.32Acum deci, fiilor, ascultați‑mă! Ferice de cei ce păzesc căile mele!33Ascultați îndrumarea și fiți înțelepți; n‑o ignorați!34Ferice de omul care mă ascultă, care veghează zilnic la porțile mele, păzind stâlpii ușilor mele.35Fiindcă oricine mă găsește pe mine, găsește viața și primește astfel bunăvoința DOMNULUI.36Dar cel care dă greș în a mă găsi se rănește singur; toți cei ce mă urăsc iubesc moartea.“