1Von David. Entrüste dich nicht über die Unheilstifter und beneide nicht die Menschen, die Böses tun!2Denn sie verdorren so schnell wie Gras, sie welken dahin wie grünes Kraut.3Verlass dich auf den HERRN und tue Gutes! Wohne hier in diesem Land, sei zuverlässig und treu!4Freue dich über den HERRN, und er wird dir geben, was du dir von Herzen wünschst.5Befiehl dem HERRN dein Leben an und vertraue auf ihn, er wird es richtig machen.6Dass du ihm treu bist, wird dann unübersehbar sein wie das Licht; dass du recht hast, wird allen aufleuchten wie der helle Tag.7Warte still und geduldig darauf, dass der HERR eingreift! Entrüste dich nicht, wenn Menschen böse Pläne schmieden und sie dabei auch noch Erfolg haben!8Lass dich nicht von Zorn und Wut überwältigen, denn wenn du dich ereiferst, gerätst du schnell ins Unrecht.9Wer Böses tut, den wird Gott ausrotten. Wer jedoch auf den HERRN hofft, der wird das Land besitzen.10Es dauert nicht mehr lange, dann ist es mit den Bösen aus und vorbei! Wo sind sie geblieben? Keine Spur wirst du mehr von ihnen finden!11Doch die auf Frieden bedacht sind, werden das Land besitzen und jubeln über ihr vollkommenes Glück.12Zähnefletschend planen die Gottlosen Böses gegen alle, die Gott die Treue halten.13Der Herr aber lacht über sie, weil er weiß: Der Tag der Abrechnung kommt!14Diese gewissenlosen Leute zücken ihr Schwert und halten den Bogen zum Schuss bereit. Sie wollen die Armen und Wehrlosen töten und alle beseitigen, die aufrichtig mit Gott leben.15Doch ihr Schwert dringt ihnen ins eigene Herz, und ihre Bogen zersplittern in ihrer Hand.16Lieber wenig besitzen und tun, was Gott will, als in Saus und Braus leben und Gott verachten!17Denn wer sich dem HERRN widersetzt, den lässt er scheitern, aber er kümmert sich liebevoll um alle, die treu zu ihm stehen.18Tag für Tag sorgt er für die Menschen, die von Herzen aufrichtig sind; er gibt ihnen ein Erbe, das für immer Bestand hat.19In Zeiten der Not überlässt er sie nicht dem Elend. Sogar dann, wenn Hunger herrscht, werden sie satt.20Die Gottlosen jedoch gehen zugrunde, ja, die Feinde des HERRN verschwinden so schnell, wie Wiesenblumen verblühen; wie Rauch werden sie vergehen.21Der Gewissenlose leiht sich Geld und zahlt es nicht zurück. Doch wer Gott gehorcht, ist großzügig und schenkt gerne.22Menschen, die Gott segnet, werden das Land besitzen; ausrotten aber wird er alle, die unter seinem Fluch stehen.23Wenn ein Mensch seinen Weg zielstrebig gehen kann, dann verdankt er das dem HERRN, der ihn liebt.24Selbst wenn er einmal stolpert, fällt er nicht zu Boden, denn der HERR hält ihn fest an der Hand.25Ich war einmal jung, doch nun bin ich ein alter Mann, und in meinem langen Leben traf ich niemanden, der Gott liebte und dennoch von ihm verlassen wurde. Auch seine Kinder mussten nie um Brot betteln.26Im Gegenteil: Immer konnte er schenken und ausleihen, und auch seine Kinder wurden von Gott gesegnet[1].27Geh dem Bösen aus dem Weg und tue Gutes, dann wirst du für immer in Sicherheit leben[2].28Denn der HERR liebt Gerechtigkeit und lässt keinen im Stich, der treu zu ihm steht. Für alle Zeiten beschützt er Menschen wie ihn, aber die Nachkommen der Gottlosen wird er vernichten.29Alle, die mit Gott leben, werden das Land besitzen und es für immer bewohnen.30Wer sich ganz nach Gott richtet, dessen Worte sind weise, und was ein solcher Mensch sagt, das ist gerecht.31Die Weisung seines Gottes trägt er in seinem Herzen, darum kommt er nicht vom richtigen Weg ab.32Wer von Gott nichts wissen will, der wartet auf eine Gelegenheit, um den Rechtschaffenen aus dem Weg zu räumen.33Aber der HERR lässt nicht zu, dass er in seine Hände fällt und verurteilt wird, wenn man ihn vor Gericht zerrt.34Hoffe auf den HERRN und tue, was er dir sagt[3]! Dann wirst du zu Ehren kommen und das Land besitzen. Vor deinen Augen wird er die Gottlosen vernichten.35Ich sah einmal einen gottlosen und gewalttätigen Menschen, der war wie ein mächtiger Baum, der alles überragt.36Später kam ich wieder vorbei, und er war weg. Ich suchte nach ihm, doch er war spurlos verschwunden.37Achte auf die Menschen, die aufrichtig und ehrlich sind! Du wirst sehen: Auch in Zukunft werden sie in Frieden leben.[4]38Doch wer sich von Gott lossagt, der wird umkommen; seine Zukunft ist der Tod.39Der HERR steht denen bei, die sich nach seinem Willen richten. Er ist für sie wie eine sichere Burg in Zeiten der Not.40Bei ihm finden sie Hilfe und Rettung; ja, er rettet sie vor den Gottlosen und steht ihnen zur Seite, denn bei ihm haben sie Zuflucht gesucht.
Psalm 37
Noua Traducere Românească
Al lui David
1Nu te mânia din cauza răufăcătorilor și nu‑i invidia pe cei ce săvârșesc răul,2căci ei se usucă repede ca iarba și se veștejesc precum verdeața!3Încrede‑te în DOMNUL și fă binele! Locuiește în țară și veghează să umbli în credincioșie[1].4Desfătarea ta să fie DOMNUL și El va împlini cererile inimii tale.5Încredințează‑ți calea în mâna DOMNULUI, încrede‑te în El, și El va lucra.6El va face să răsară dreptatea ta ca zorii și cauza ta dreaptă[2] – ca miezul zilei.7Taci înaintea DOMNULUI și nădăjduiește în El, nu te mânia din cauza celui ce reușește pe calea lui, a celui ce‑și împlinește planurile lui rele.8Renunță la mânie, părăsește furia! Nu te mânia, căci mânia duce numai la rău.9Fiindcă răufăcătorii vor fi stârpiți, dar cei ce nădăjduiesc în DOMNUL vor moșteni țara.10Încă puțină vreme și cel rău nu va mai fi; te vei uita la locul unde era și nu va mai fi.11Cei blânzi însă vor moșteni țara[3] și se vor bucura de belșug de pace!12Cel rău uneltește împotriva celui drept, scrâșnește din dinți împotriva lui.13Dar Stăpânul râde de el, căci știe că‑i vine și lui ziua.14Cei răi își scot sabia, își încordează arcul, ca să‑l doboare pe cel sărac și pe cel nevoiaș, să‑i înjunghie pe cei ale căror căi sunt drepte.15Sabia lor însă le va străpunge propriile inimi, iar arcurile le vor fi zdrobite.16Mai bun este puținul celui drept, decât belșugul multor răi,17căci brațele celor răi vor fi frânte, dar DOMNUL îi sprijină pe cei drepți.18DOMNUL cunoaște zilele celor fără pată. Moștenirea lor va fi pe vecie.19Ei nu sunt făcuți de rușine în vreme rea, iar în zile de foamete vor fi săturați.20Cei răi vor pieri însă, iar dușmanii DOMNULUI vor fi precum frumusețea pășunilor; vor trece, ca fumul vor trece.21Cel rău împrumută, dar nu mai dă înapoi; cel drept însă arată bunăvoință și dă.22Cei ce sunt binecuvântați de El vor moșteni țara, dar cei ce sunt blestemați de El vor fi stârpiți.23DOMNUL întărește pașii omului, atunci când Își găsește plăcere în calea lui.24Când acesta cade, nu este doborât de tot, căci DOMNUL îl sprijină cu mâna Sa.25Din tinerețea mea și până la bătrânețe n‑am văzut vreun om drept părăsit, nici pe sămânța lui cerșindu‑și pâinea.26Toată ziua el arată bunăvoință și dă cu împrumut, iar sămânța lui este o binecuvântare.[4]27Deci depărtează‑te de rău și fă binele! Atunci vei putea locui în țară pentru totdeauna!28DOMNULUI Îi place să facă dreptate și nu‑Și părăsește credincioșii! Totdeauna ei sunt păziți, dar sămânța celor răi va fi stârpită.29Cei drepți vor moșteni țara, o vor locui pe vecie.30Gura celui drept vestește înțelepciunea, iar limba lui vorbește cu dreptate.31El poartă în inimă Legea Dumnezeului său, și astfel picioarele[5] nu‑i alunecă.32Cel rău îl pândește pe cel drept, căutând să‑l omoare,33însă DOMNUL nu‑l lasă în mâna lui și nu‑l lasă să fie condamnat la judecata lui.34Nădăjduiește în DOMNUL și păzește calea Lui, iar El te va înălța ca să stăpânești țara și vei vedea nimicirea celor răi!35L‑am văzut pe cel groaznic de rău, întinzându‑se ca un copac bogat, bine sădit în țara lui.36Dar când am trecut încă o dată pe acolo, iată că nu mai era; l‑am căutat, dar nu l‑am mai găsit.37Uită‑te la cel integru, privește‑l pe cel drept, căci omul pașnic are viitor!38Răzvrătiții vor fi nimiciți cu toții; viitorul celor răi va fi retezat.39Izbăvirea celor drepți vine de la DOMNUL, Care le este refugiu în vreme de necaz.40DOMNUL îi ajută și îi scapă; îi scapă de cei răi și îi izbăvește, pentru că se adăpostesc în El.