1-2Als Sara 127 Jahre alt war, starb sie in Hebron, das damals Kirjat-Arba hieß, im Land Kanaan. Abraham trauerte um sie und weinte an ihrem Totenbett.3Dann ging er zu den Hetitern und bat sie:4»Ich bin nur ein Fremder bei euch und besitze kein eigenes Land. Überlasst mir ein kleines Grundstück für ein Familiengrab, ich will es euch bezahlen!«5»Natürlich«, antworteten die Hetiter,6»du bist ein Mann, vor dem wir Achtung haben, denn Gott ist mit dir, und er hat dich reich und mächtig gemacht. Darum ist es für uns alle eine Ehre, wenn du dir das beste unserer Gräber aussuchst und dort deine Frau beerdigst!«7Abraham stand auf und verneigte sich vor ihnen.8»Wenn ihr also damit einverstanden seid«, sagte er, »dann legt bei Efron, dem Sohn Zohars, ein gutes Wort für mich ein,9dass er mir die Höhle von Machpela verkauft, die am Ende seines Grundstücks liegt. Ich bezahle, was er verlangt, damit ich in eurem Land ein Familiengrab besitze.«10Efron saß nun gerade unter den Hetitern, die sich beim Stadttor versammelt hatten. Vor allen Anwesenden sagte er zu Abraham:11»Herr, bitte höre mich an! Ich schenke dir das Grundstück und die Höhle. Alle Anwesenden sind Zeugen: Du brauchst nichts zu bezahlen. Begrabe deine Frau in der Höhle von Machpela!«12Erneut verneigte sich Abraham vor den Hetitern13und wandte sich dann an Efron: »Ich bitte dich«, sagte er so, dass alle es hören konnten, »lass mich für das Grundstück bezahlen! Nimm das Geld von mir an, dann werde ich dort meine Frau beerdigen!«14-15»Mein Herr, das Land ist 400 Silberstücke wert«, antwortete Efron, »aber Geld spielt für uns doch keine Rolle![1] Du kannst deine Frau dort begraben!«16Abraham wog die Geldmenge ab, die Efron ihm vor allen Hetitern genannt hatte – 400 Silberstücke nach dem damals üblichen Gewicht.17-18Von da an gehörte ihm das Grundstück bei Machpela, östlich von Mamre, und die Höhle am Ende des Grundstücks sowie alle Bäume, die dort standen. Die anwesenden Männer waren Zeugen dafür, dass das Land rechtmäßig in den Besitz Abrahams überging.19In dieser Höhle im Land Kanaan begrub er also seine Frau Sara.20Seitdem war der Ort von den Hetitern als Abrahams Familiengrab anerkannt.
1.Mose 23
Noua Traducere Românească
Moartea și înmormântarea Sarei
1Viața Sarei a fost de o sută douăzeci și șapte de ani; aceștia au fost anii vieții Sarei.2Ea a murit la Chiriat-Arba, adică Hebron, în țara Canaan, iar Avraam s‑a dus s‑o jelească pe Sara și s‑o plângă.3Apoi Avraam s‑a ridicat de lângă moarta sa și le‑a vorbit fiilor lui Het, zicând:4– Eu sunt străin și peregrin printre voi. Dați‑mi în mijlocul vostru o proprietate, ca loc de înmormântare, pentru ca să‑mi înmormântez moarta dinaintea mea.5Fiii lui Het i‑au răspuns lui Avraam, zicându‑i:6– Ascultă‑ne, stăpâne! Tu ești un prinț al lui Dumnezeu printre noi. Înmormântează‑ți moarta în cel mai bun dintre mormintele noastre. Niciunul dintre noi nu te va opri să‑ți înmormântezi moarta în mormântul lui.7Avraam s‑a ridicat și s‑a plecat înaintea poporului țării, a fiilor lui Het.8El le‑a vorbit, zicând: – Dacă vreți să‑mi înmormântez moarta dinaintea mea, atunci ascultați‑mă și rugați‑l pentru mine pe Efron, fiul lui Țohar,9să‑mi vândă peștera Mahpela, care este a lui și care se află la marginea ogorului său. Să mi‑o vândă la un preț întreg, ca teren pentru înmormântare printre voi.10Efron se afla în mijlocul fiilor lui Het. Hititul Efron i‑a răspuns lui Avraam în auzul fiilor lui Het, – a tuturor celor care veniseră la poarta cetății sale –, zicând:11– Nu, stăpâne, ascultă‑mă! Îți dau ogorul și‑ți dau și peștera care este pe el. Ți le dau înaintea ochilor fiilor poporului meu. Înmormântează‑ți moarta.12Atunci Avraam s‑a plecat înaintea poporului țării13și i‑a vorbit lui Efron în auzul poporului țării, zicând: – Dacă vrei, ascultă‑mă! Îți voi plăti prețul pentru ogor. Primește‑l din partea mea, pentru ca să‑mi înmormântez moarta acolo.14Efron i‑a răspuns lui Avraam, zicând:15– Stăpâne, ascultă‑mă: o bucată de pământ de patru sute de șecheli de argint[1], ce este aceasta între mine și tine? Înmormântează‑ți moarta.16Avraam l‑a ascultat pe Efron și i‑a cântărit prețul pe care acesta l‑a menționat în auzul fiilor lui Het: patru sute de șecheli de argint, potrivit cu tarifele comercianților.17Astfel, ogorul lui Efron din Mahpela, care se afla la răsărit de Mamre (adică ogorul, peștera care se afla în el, precum și toți copacii care erau pe ogor, pe tot hotarul lui de jur‑împrejur) a trecut18în proprietatea lui Avraam prin cumpărare înaintea ochilor fiilor lui Het, a tuturor celor care veniseră la poarta cetății sale.19După aceea, Avraam a înmormântat‑o pe Sara, soția sa, în peștera de pe ogorul din Mahpela, care se afla la răsărit de Mamre, adică Hebron, în țara Canaan.20Astfel, ogorul și peștera care se afla în el au trecut de la fiii lui Het în proprietatea lui Avraam, ca teren pentru înmormântare.