1Fă‑mi dreptate, Dumnezeule, apără‑mi cauza în fața unui neam necredincios! Scapă‑mă de omul înșelător și nedrept!2Tu ești Dumnezeu, ești adăpostul meu! De ce mă alungi? De ce trebuie să umblu întristat, asuprit de dușman?3Trimite‑Ți lumina și adevărul, ca să mă călăuzească, să mă conducă la muntele Tău cel sfânt și la locuințele Tale!4Să ajung la altarul lui Dumnezeu, la Dumnezeul nespusei mele bucurii! Îți voi mulțumi cu lira, Dumnezeule, Dumnezeul meu!5Suflete al meu, de ce te mâhnești, și gemi înăuntrul meu? Nădăjduiește în Dumnezeu, căci din nou Îi voi mulțumi, El este izbăvirea mea și Dumnezeul meu[1]! (Ps 42:5)