1Lăudați‑L pe DOMNUL![1] Mulțumiți DOMNULUI, căci este bun, căci în veac ține îndurarea[2] Lui!2Cine poate spune toate isprăvile DOMNULUI? Cine poate vesti toată lauda Sa?3Ferice de cei care păzesc ce este drept și care înfăptuiesc dreptatea tot timpul.4Adu‑Ți aminte de mine, DOAMNE, în bunăvoința Ta față de poporul Tău! Apropie‑Te de mine cu mântuirea Ta,5ca să văd bunăstarea aleșilor Tăi, să mă bucur de bucuria poporului Tău și să Te laud împreună cu moștenirea Ta.6Noi am păcătuit ca și părinții noștri, am săvârșit nelegiuire, am făcut rău.7În timp ce erau în Egipt, părinții noștri n‑au luat aminte la minunile Tale; nu și‑au amintit de mulțimea îndurărilor Tale și s‑au răzvrătit când au ajuns la mare, la Marea Roșie[3]. (1 Re 9:26; Iona 2:5)8Totuși, El i‑a izbăvit datorită Numelui Său, ca să‑Și descopere puterea.9A mustrat Marea Roșie și aceasta s‑a uscat; apoi i‑a condus prin adâncuri sterpe ca pustia.10I‑a izbăvit din mâna celui ce‑i ura și i‑a răscumpărat din mâna dușmanului.11Apele i‑au acoperit pe vrăjmașii lor, fără ca vreunul din ei să scape.12Atunci I‑au crezut cuvintele și I‑au cântat laudă.13Dar au uitat curând lucrările Lui; nu I‑au așteptat sfatul.14Li s‑au aprins poftele în pustie și L‑au pus la încercare[4] pe Dumnezeu în pustietate. (Gen 22:1; Ex 15:25; Ex 16:4; Ex 17:2; Ex 17:7; Mat 4:1; Mar 1:13; Lu 4:2)15El le‑a îndeplinit cererea, dar a trimis o boală nimicitoare peste ei.16În tabără au fost geloși pe Moise și pe Aaron, cel sfințit DOMNULUI.17Pământul s‑a deschis, l‑a înghițit pe Datan și a acoperit comunitatea lui Abiram.18Focul le‑a consumat comunitatea; flăcările i‑au mistuit pe cei răi.19La Horeb și‑au făcut un vițel și s‑au închinat chipului turnat.20Au schimbat Slava lor cu asemănarea unui bou care mănâncă iarbă.21L‑au uitat pe Dumnezeu, Mântuitorul lor, pe Cel Ce făcuse lucruri mari în Egipt,22minuni în țara lui Ham, lucruri de temut la Marea Roșie.23Astfel, El a spus că o să‑i nimicească, însă Moise, alesul Său, a stat în spărtură înaintea Lui, ca să‑I abată mânia de la distrugere.24Apoi au respins țara cea plăcută; ei n‑au crezut în cuvântul Lui.25Au cârtit în corturile lor și nu au ascultat de glasul DOMNULUI.26Atunci, El a jurat cu mâna ridicată[5] că îi va face să cadă în pustie,27că le va face sămânța să cadă printre neamuri și‑i va împrăștia printre alte țări.28S‑au alipit de BAAL-PEOR și au mâncat jertfe închinate morților[6].29L‑au mâniat prin faptele lor, astfel încât o urgie a izbucnit printre ei.30Dar s‑a ridicat Fineas, a făcut judecată și urgia s‑a oprit.31Lucrul acesta i‑a fost considerat dreptate, din generație în generație, pe vecie.32L‑au mâniat la apele Meriba, iar din cauza lor i‑a mers rău lui Moise.33Căci s‑au răzvrătit împotriva Duhului Său, iar Moise a vorbit necugetat cu buzele lui.[7]34Ei nu au nimicit popoarele despre care le spusese DOMNUL,35ci s‑au amestecat cu neamurile și s‑au deprins cu faptele acestora.36Au slujit idolilor lor, iar aceștia au devenit o cursă pentru ei.37Și‑au jertfit fiii și fiicele în cinstea demonilor.38Au vărsat sânge nevinovat, sângele fiilor și al fiicelor lor, jertfindu‑i idolilor Canaanului, și au spurcat țara din cauza sângelui.39S‑au întinat prin faptele lor și s‑au prostituat prin lucrările lor.40Atunci s‑a aprins mânia DOMNULUI împotriva poporului Său și Și‑a urât moștenirea.41I‑a dat pe mâna neamurilor și astfel cei ce îi urau au stăpânit peste ei.42Dușmanii lor i‑au asuprit și au fost umiliți sub mâna lor.43El i‑a scăpat de multe ori, dar ei se răzvrăteau prin planurile lor. S‑au nenorocit prin nelegiuirea lor.44El a privit la strâmtorarea lor când le‑a auzit strigătele.45Pentru ei Și‑a adus aminte de legământul Lui. I s‑a făcut milă de ei datorită mulțimii îndurărilor Sale46și a făcut ca aceștia să capete milă din partea tuturor celor ce‑i luaseră captivi.47DOAMNE, Dumnezeul nostru, izbăvește‑ne! Strânge‑ne dintre neamuri ca să aducem mulțumiri Numelui Tău cel sfânt și să ne fălim aducându‑Ți laudă.48Binecuvântat să fie DOMNUL, Dumnezeul lui Israel, din veșnicie în veșnicie! Tot poporul să zică: „Amin!“ Lăudați‑L pe DOMNUL!