Ioan 21 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Isus li Se arată câtorva ucenici la Marea Tiberiadei

1 După aceea, Isus li S‑a arătat din nou ucenicilor, la Marea Tiberiadei^[1]. El S‑a arătat astfel: (Ioan 6:1) 2 Simon Petru, Toma – cel numit „Didymos“^[2] –, Natanael din Cana Galileei, fiii^[3] lui Zebedei și alți doi dintre ucenicii lui Isus, erau împreună. (Ioan 11:16) 3 Simon Petru le‑a zis: – Mă duc să pescuiesc. Ei i‑au zis: – Venim și noi cu tine. Au ieșit și s‑au urcat într‑o barcă, dar în noaptea aceea n‑au prins nimic. 4 Când se făcuse deja dimineață, Isus stătea pe țărm. Ucenicii însă nu știau că este Isus. 5 El le‑a zis: – Copilași, nu aveți ceva pește de mâncare? Ei I‑au răspuns: – Nu. 6 El le‑a zis: – Aruncați năvodul în partea dreaptă a bărcii și veți găsi! L‑au aruncat și nu l‑au mai putut trage din cauza mulțimii peștilor. 7 Atunci ucenicul pe care‑l iubea Isus^[4] i‑a zis lui Petru: „Este Domnul!“ Auzind că este Domnul, Simon Petru și‑a pus haina pe el, pentru că era dezbrăcat, și s‑a aruncat în mare. (Ioan 21:24) 8 Ceilalți ucenici au venit cu barca, trăgând năvodul cu pești, căci nu era departe de țărm, cam la două sute de coți^[5] doar. 9 Când au coborât pe uscat, au văzut un foc de cărbuni, pește pus deasupra și pâine. 10 Isus le‑a zis: – Aduceți din peștii pe care i‑ați prins acum! 11 Simon Petru s‑a urcat în barcă și a tras năvodul la țărm, plin cu o sută cincizeci și trei de pești mari. Deși erau atât de mulți, năvodul nu s‑a rupt. 12 Isus le‑a zis: – Veniți și luați micul dejun! Niciunul dintre ucenici nu îndrăznea să‑L întrebe: „Cine ești?“, pentru că știau că este Domnul. 13 Isus S‑a apropiat, a luat pâinea și le‑a dat‑o. La fel a făcut și cu peștele. 14 Aceasta era deja a treia oară când Isus li Se arăta ucenicilor Săi după ce fusese înviat dintre cei morți.

Isus și Petru

15 După ce au luat micul dejun, Isus l‑a întrebat pe Simon Petru: – Simone, fiul lui Ioan, Mă iubești tu mai mult decât aceștia? El I‑a răspuns: – Da, Doamne, Tu știi că Te iubesc! Isus i‑a zis: – Paște mieii Mei! 16 L‑a întrebat din nou, a doua oară: – Simone, fiul lui Ioan, Mă iubești? El I‑a răspuns: – Da, Doamne, Tu știi că Te iubesc! Isus i‑a zis: – Păstorește oile Mele! 17 L‑a întrebat a treia oară: – Simone, fiul lui Ioan, Mă iubești? Petru s‑a întristat pentru că‑i zisese a treia oară: „Mă iubești?“ și I‑a răspuns: – Doamne, Tu le știi pe toate, Tu știi că Te iubesc! Isus i‑a zis: – Paște oile Mele! 18 Adevărat, adevărat îți spun că, atunci când erai mai tânăr, tu însuți te încingeai și mergeai unde voiai. Însă, când vei îmbătrâni, îți vei întinde mâinile și altcineva te va încinge și te va duce unde nu vei voi. 19 A spus acestea ca să arate cu ce fel de moarte Îl va proslăvi Petru pe Dumnezeu. Apoi i‑a zis: – Urmează‑Mă!

Isus și ucenicul iubit

20 Petru s‑a întors și l‑a văzut venind după ei pe ucenicul pe care‑l iubea Isus^[6], acela care, la cină, se rezemase pe pieptul^[7] lui Isus și‑L întrebase: „Doamne, cine este cel ce Te va trăda?“ (Ioan 13:23; Ioan 21:24) 21 Văzându‑l, Petru L‑a întrebat pe Isus: – Doamne, dar cu acesta ce va fi? 22 Isus i‑a răspuns: – Dacă vreau ca el să rămână până vin Eu, ce te privește pe tine?! Tu urmează‑Mă! 23 Din cauza aceasta s‑a răspândit zvonul printre frați că acel ucenic nu va muri. Dar Isus nu‑i spusese că nu va muri, ci: „Dacă vreau ca el să rămână până vin Eu, ce te privește pe tine?!“ 24 Acesta este ucenicul care mărturisește cu privire la aceste lucruri și care a scris aceste lucruri. Și știm că mărturia lui este adevărată. 25 Mai sunt multe alte lucruri pe care le‑a făcut Isus, care, dacă ar fi fost scrise fiecare, cred că nici chiar lumea însăși n‑ar fi avut loc pentru cărțile care s‑ar fi scris.