1La fel și voi, soțiilor, supuneți‑vă soților voștri, astfel încât, chiar dacă unii dintre ei sunt neascultători față de cuvânt[1], să fie câștigați fără cuvânt, prin purtarea soțiilor lor,2văzând purtarea voastră curată, în frică de Dumnezeu.3Frumusețea voastră să nu stea în împodobirea exterioară, prin împletirea părului, purtarea de bijuterii din aur sau îmbrăcarea de haine fine,4ci în omul ascuns al inimii, în caracterul nepieritor al unui duh blând și liniștit, care este foarte prețios înaintea lui Dumnezeu.5Căci astfel se împodobeau cândva sfintele femei, care își puneau speranța în Dumnezeu, fiind supuse soților lor,6precum Sara, care a ascultat de Avraam și l‑a numit „domn“. Copilele ei ați devenit voi, făcând ce este bine și nefiindu‑vă teamă de nicio intimidare.7La fel și voi, soților, trăiți în înțelegere[2] cu acest vas mai slab, femeia, acordând cinste soțiilor voastre, ca unora care vor fi moștenitoare ale harului vieții împreună cu voi, pentru a nu fi împiedicate rugăciunile voastre.
A suferi din cauza dreptății
8În cele din urmă, toți să fiți plini de armonie, înțelegători, cu dragoste de frați, plini de compasiune, smeriți,9să nu răsplătiți cu rău pentru rău sau cu insultă pentru insultă, ci dimpotrivă, să binecuvântați, pentru că la aceasta ați fost chemați, ca să moșteniți binecuvântarea.10„Căci cel ce dorește să iubească viața și să vadă zile bune, să‑și oprească limba de la rău, iar buzele lui să nu rostească înșelătoria![3]11Să se întoarcă de la rău și să facă bine! Să caute pacea și s‑o urmărească!12Fiindcă ochii Domnului sunt peste cei drepți, iar urechile Lui iau aminte la rugăciunea lor. Dar fața Domnului este împotriva celor ce fac rele!“[4] (Ps 34:12)13Și cine vă va face rău, dacă sunteți plini de zel pentru bine?14Și chiar dacă ați suferi din cauza dreptății, ferice de voi! „Să nu vă fie frică de teroarea lor și să nu vă tulburați“[5], (Is 8:12)15ci sfințiți‑L în inimile voastre pe Cristos ca Domn, fiind întotdeauna pregătiți să răspundeți oricui vă întreabă despre rațiunea speranței care este în voi,16dar cu blândețe și teamă, având o conștiință bună, astfel încât cei care defăimează purtarea voastră bună în Cristos să fie făcuți de rușine tocmai prin lucrurile cu privire la care sunteți vorbiți de rău.17Căci este mai bine, dacă așa cere voia lui Dumnezeu, să suferiți atunci când faceți binele, decât atunci când faceți răul.18Fiindcă și Cristos a suferit o dată pentru totdeauna pentru păcate – El, Cel Drept, pentru cei nedrepți – ca să vă aducă la Dumnezeu. El a fost dat la moarte în trup, dar a fost făcut viu prin Duhul,19în[6] Care, de asemenea, S‑a dus și le‑a predicat duhurilor în închisoare.20Acestea fuseseră în trecut neascultătoare, atunci când îndelunga răbdare a lui Dumnezeu era în așteptare, în zilele lui Noe, când era construită arca, în care doar puține, și anume opt suflete, au fost salvate prin apă.21Oglindirea acestei ape este botezul care vă mântuiește acum și pe voi (acesta nu este o îndepărtare a murdăriei de pe trup, ci angajamentul[7] unei conștiințe bune înaintea lui Dumnezeu) prin învierea lui Isus Cristos,22Care este la dreapta lui Dumnezeu și Căruia, după ce S‑a dus la cer, I‑au fost supuși îngerii, autoritățile și puterile.