1Proverbele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel,2pentru a cunoaște înțelepciunea și îndrumarea, pentru a înțelege cuvintele cunoașterii,3pentru a primi îndrumare în ce privește înțelepciunea, dreptatea, judecata și nepărtinirea,4pentru a da prudență celui neștiutor[1], iar tânărului – cunoștință și discernământ.5Să asculte cel înțelept și el își va spori învățătura, iar cel priceput să primească îndrumări,6pentru a înțelege un proverb sau o pildă, cuvintele înțelepților și ghicitorile lor.7Teama de DOMNUL este începutul cunoașterii, dar nebunii[2] disprețuiesc înțelepciunea și îndrumarea.
Avertizare împotriva ispitirii
8Ascultă, fiule, îndrumarea tatălui tău și nu părăsi învățătura mamei tale.9Căci ele vor fi o cunună plăcută pe capul tău și un colier în jurul gâtului tău.10Fiule, dacă niște păcătoși vor să te ademenească nu accepta.11Dacă vor spune: „Vino cu noi! Să stăm la pândă ca să vărsăm sânge, să întindem fără motiv curse celui nevinovat!12Să‑i înghițim de vii ca Locuința Morților[3] și întregi ca pe cei ce se coboară în groapă!13Vom găsi tot felul de lucruri scumpe și ne vom umple casele cu pradă.14Pune partea ta cu noi[4] și vom avea un sac împreună!“15Fiule, să nu mergi pe același drum cu ei, abate‑ți piciorul de pe cărarea lor,16căci picioarele lor aleargă spre rău și se grăbesc să verse sânge.17În zadar se aruncă lațul înaintea ochilor tuturor păsărilor!18Aceștia își pândesc însăși sângele lor, își întind curse înseși sufletelor lor.19Astfel sunt căile tuturor celor ce obțin câștig nedrept; el va lua viața stăpânilor lui.
Chemarea înțelepciunii și consecințele respingerii ei
20Înțelepciunea strigă pe stradă, își înalță glasul în piețe,21cheamă de la capătul locurilor aglomerate, își rostește cuvintele în fața porților cetății:22„Naivilor, până când veți iubi naivitatea? Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura și vor urî nesăbuiții cunoașterea?23Dacă v‑ați întoarce la mustrarea mea, aș revărsa duhul meu peste voi și v‑aș dezvălui cuvintele mele.24Dar pentru că mă respingeți când vă chem, iar când îmi întind mâna, nimeni nu ia seama,25pentru că ignorați toate sfaturile mele și nu acceptați mustrarea mea,26de aceea și eu voi râde de nenorocirea voastră, îmi voi bate joc de voi când groaza vă va ajunge,27când groaza voastră va veni ca o distrugere, și nenorocirea voastră va veni ca o vijelie, când necazul și suferința vor veni peste voi.28Atunci mă vor chema, dar nu voi răspunde; mă vor căuta, dar nu mă vor găsi.29Pentru că au urât cunoștința și n‑au ales teama de DOMNUL,30pentru că n‑au acceptat sfatul meu și au disprețuit toate mustrările mele,31de aceea se vor hrăni cu rodul căii lor și se vor sătura cu roada planurilor lor.32Căci necredincioșia îi ucide pe cei naivi și mulțumirea de sine îi distruge pe cei nesăbuiți;33dar cel ce mă ascultă va locui în siguranță, va trăi liniștit, fără să‑l cuprindă groaza de vreun rău.“
Proverbele 1
nuBibeln
1Ordspråk av Salomo, Davids son, Israels kung.2Av dem får man fostran och vägledning, så att man förstår de visas ord.3Av dem får man vägledning till insikt och till ett ärligt och rättfärdigt liv.4De ger klokhet till de okunniga, och lärdom till de unga om vad som är viktigt.5Den vise hör dem och ökar sin kunskap. Den kloke skaffar sig vägledning6för att förstå ordspråk och liknelser, de visas ord och gåtor.7HERRENS fruktan är vishetens början, men den som är oklok föraktar vishet och vägledning.8Hör, min son, din fars förmaning, förkasta inte din mors undervisning.9De bildar en skön krans på ditt huvud, en vacker kedja kring din hals.10Min son, låt dig inte lockas av syndare.11De säger: ”Kom! Vi lägger oss i bakhåll för att döda, för att lura på oskyldiga.12Likt dödsriket slukar vi dem levande och hela, så som de som läggs ner i graven.13Vi ska få alla slags värdefulla ting och kan fylla våra hus med plundrat gods.14Du får vara med och dela, pengarna kan vi ha i en gemensam kassa.”15Min son, gå inte in på deras väg, sätt inte din fot på deras stig,16för med snabba steg söker de sig till ondskan, och snabbt vill de utgjuta blod.17Det är meningslöst att breda ut ett nät inför ögonen på fåglarna.18Dessa ligger på lur efter sitt eget blod och i bakhåll för sina egna liv.19Sådant blir slutet för den som roffar åt sig i oärlighet, det kostar honom hans eget liv.20Visheten ropar högt på gatan och höjer sin röst på torget.21Mitt bland de bullriga gatorna predikar den och håller tal vid stadsportarna:22”Hur länge ska ni okunniga älska okunnighet, ni smädare njuta av smädelser, ni dårar hata kunskap?23Vänd om och ta emot min tillrättavisning, så ska jag låta min ande komma över er och dela med mig av min kunskap till er.24Jag har ropat på er, men ni har inte lyssnat. Jag har räckt ut min hand, men ingen har brytt sig om den.25Ni har struntat i alla mina råd och avvisat min tillrättavisning.26Därför ska jag också skratta åt er olycka och håna er förtvivlan,27när förskräckelsen griper tag i er som ett oväder och olyckan sveper över er som en stormby, när nöd och ångest drabbar er.28Då kommer de att ropa till mig, men jag ska inte svara. De kommer att söka mig men inte finna.29De hatade kunskap och ville inte frukta HERREN,30de avvisade mina råd och föraktade mina tillrättavisningar.31Därför får de äta sina gärningars frukt och mätta sig med sina onda planer.32De okunnigas avfällighet ska kosta dem livet och dårarnas sorglöshet förgöra dem.33Men den som lyssnar till mig ska leva i trygghet och behöver inte vara rädd för något ont.”