Marcu 9 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

1 Și le‑a zis: „Adevărat vă spun că sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta nicidecum moartea înainte de a vedea Împărăția lui Dumnezeu venind cu putere.“^[1] (2 Pe 1:16)

Schimbarea la față

2 După șase zile, Isus i‑a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov și pe Ioan și i‑a dus deoparte, pe ei singuri, pe un munte înalt. Acolo I s‑a schimbat înfățișarea înaintea lor. (Mat 17:1; Lu 9:28) 3 Hainele Lui au devenit strălucitoare, foarte albe, așa cum niciun înălbitor de pe pământ nu le‑ar putea înălbi. 4 Și iată că li s‑au arătat Ilie împreună cu Moise; ei stăteau de vorbă cu Isus. 5 Petru I‑a zis^[2] lui Isus „Rabbi^[3], este bine să fim aici! Să facem trei corturi: unul pentru Tine, unul pentru Moise și unul pentru Ilie.“ 6 Căci nu știa ce să zică^[4], fiindcă erau îngroziți. 7 Un nor a venit și i‑a acoperit, iar din nor s‑a auzit un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit! De El să ascultați!^[5]“ (Deut 18:15) 8 Ei s‑au uitat deodată în jur, dar n‑au mai văzut pe nimeni altcineva decât pe Isus singur cu ei. 9 În timp ce coborau de pe munte, Isus le‑a poruncit să nu povestească nimănui ceea ce au văzut, până când nu va învia Fiul Omului dintre cei morți. 10 Ei au ținut pentru ei lucrul acesta și au discutat ce înseamnă învierea dintre cei morți. 11 Apoi L‑au întrebat, zicând: – De ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie? 12 El le‑a răspuns: – Într-adevăr, Ilie vine primul pentru a reașeza toate lucrurile. Totuși, cum de este scris despre Fiul Omului că El trebuie să sufere multe și să fie disprețuit? 13 Dar Eu vă spun că Ilie a și venit, însă ei au făcut cu el tot ce‑au vrut, așa cum este scris despre el.

Vindecarea unui băiat demonizat

14 Când au ajuns la ceilalți ucenici, au văzut o mare mulțime în jurul lor și pe niște cărturari care discutau aprins cu ei. (Mat 17:14; Lu 9:37) 15 Imediat ce întreaga mulțime L‑a văzut pe Isus, au rămas uimiți și au alergat la El să‑L salute. 16 El i‑a întrebat: – Despre ce discutați atât de aprins cu ei? 17 Un om din mulțime I‑a răspuns: – Învățătorule, l‑am adus la Tine pe fiul meu, care are în el un duh de muțenie. 18 Oriunde îl apucă, îl trântește la pământ. El face spume la gură, scrâșnește din dinți și devine țeapăn. Le‑am spus ucenicilor Tăi să‑l alunge, dar n‑au putut. 19 Isus, răspunzând, le‑a zis: – O, generație necredincioasă! Până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai îngădui? Aduceți‑l la Mine! 20 Și ei l‑au adus la El. Imediat ce L‑a văzut pe Isus, duhul l‑a aruncat pe băiat în spasme. Acesta a căzut la pământ și se rostogolea, făcând spume la gură. 21 Isus l‑a întrebat pe tatăl acestuia: – De cât timp i se întâmplă așa? El I‑a răspuns: – Din copilărie. 22 Și de multe ori îl aruncă în foc și în ape, ca să‑l omoare. Dar, dacă poți face ceva, ai milă de noi și ajută‑ne! 23 Isus i‑a zis: – „Dacă poți…“?! Toate lucrurile sunt posibile pentru cel care crede! 24 Imediat tatăl băiatului a strigat, zicând: – Cred! Ajută necredinței mele! 25 Când a văzut Isus că mulțimea vine în fuga mare, a mustrat duhul necurat, zicându‑i: „Duh mut și surd, ție îți poruncesc: ieși afară din el și să nu mai intri în el!“ 26 Duhul a strigat și apoi a ieșit, aruncându‑l pe băiat în convulsii puternice. Băiatul a rămas ca mort, așa că mulți ziceau că a murit. 27 Isus însă l‑a apucat de mână și l‑a ridicat. Și el s‑a sculat în picioare. 28 Când a intrat El în casă, ucenicii Lui L‑au întrebat deoparte: – Noi de ce n‑am putut să‑l alungăm? 29 El le‑a zis: – Acest fel de demoni nu poate ieși afară prin nimic, decât prin rugăciune și post.

Isus vorbește din nou despre moartea și învierea Sa

30 Au plecat de acolo și au trecut prin Galileea. Isus nu voia să știe nimeni lucrul acesta, (Mat 17:22; Lu 9:43) 31 pentru că îi învăța pe ucenici și le zicea: „Fiul Omului urmează să fie predat^[6] în mâinile oamenilor. Ei Îl vor omorî, dar la trei zile după ce‑L vor fi omorât, va învia.“ 32 Ei însă nu pricepeau cuvintele acestea și se temeau să‑L întrebe.

Cine este cel mai mare?

33 Apoi au ajuns în Capernaum. În timp ce Se afla în casă, Isus i‑a întrebat: – Despre ce ați discutat pe drum? (Mat 18:1; Lu 9:46) 34 Dar ei tăceau, pentru că pe drum discutaseră unii cu alții cu privire la cine este cel mai mare. 35 Isus S‑a așezat, i‑a chemat pe cei doisprezece și le‑a zis: – Dacă vrea cineva să fie primul, va fi ultimul dintre toți și slujitorul tuturor. 36 Isus a luat un copilaș, l‑a pus să stea în mijlocul lor și, luându‑l în brațe, le‑a zis: 37 – Oricine primește în Numele Meu pe unul dintre astfel de copilași, pe Mine Mă primește, iar cel ce Mă primește pe Mine, nu Mă primește de fapt pe Mine, ci pe Cel Ce M‑a trimis pe Mine.

De partea lui Isus

38 Ioan I‑a zis: – Învățătorule, noi am văzut pe cineva care alunga demoni în Numele Tău și l‑am oprit, pentru că nu ne urma. (Mat 10:42; Lu 9:49) 39 Dar Isus a zis: – Nu‑l opriți, căci nu este nimeni care să facă o minune în Numele Meu și care să Mă poată vorbi de rău imediat după aceea. 40 Cel care nu este împotriva noastră este de partea noastră. 41 Căci oricine vă dă un pahar cu apă în Numele Meu, pentru că sunteți ai lui Cristos, adevărat vă spun că nu‑și va pierde răsplata.

Cauze de păcătuire

42 Dar dacă cineva îl face să păcătuiască pe vreunul dintre acești micuți care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el dacă i s‑ar atârna de gât o piatră mare de moară și ar fi aruncat în mare. (Mat 18:8; Lu 17:1) 43 Dacă mâna ta te face să păcătuiești, taie‑o! Este mai bine pentru tine să intri în viață schilod, decât să ai două mâini și să mergi în Gheenă^[7], în focul care nu se stinge, (2 Re 23:10; 2 Cro 28:3; 2 Cro 33:6)

2 Re 23:102 Cro 28:32 Cro 33:6

44 unde viermele lor nu moare, iar focul nu se stinge. 45 Și dacă piciorul tău te face să păcătuiești, taie‑l! Este mai bine pentru tine să intri în viață olog, decât să ai două picioare și să fii aruncat în Gheenă, 46 unde viermele lor nu moare, iar focul nu se stinge. 47 Dacă ochiul tău te face să păcătuiești, scoate‑l! Este mai bine pentru tine să intri în Împărăția lui Dumnezeu numai cu un ochi, decât să ai doi ochi și să fii aruncat în Gheenă, 48 unde viermele lor nu moare, iar focul nu se stinge.^[8] (Is 66:24) 49 Căci orice om va fi sărat cu foc și orice jertfă va fi sărată cu sare^[9]. (Lev 2:13) 50 Sarea este bună, dar dacă sarea și‑a pierdut puterea de a săra, prin ce o veți face din nou sărată?! Aveți deci sare în voi înșivă și trăiți în pace unii cu alții!

nuBibeln

1 Jesus sa sedan till dem: ”Sannerligen säger jag er: några av er som står här kommer inte att dö förrän de har sett Guds rike komma med makt.^[1]”

Jesus förvandlas på berget

2 Sex dagar senare tog Jesus med sig Petrus, Jakob och Johannes till ett högt berg, där de kunde vara för sig själva. Där förvandlades han inför dem. 3 Hans kläder blev bländande vita, vitare än något blekningsmedel i världen kan göra kläder. 4 Och de fick se Elia och Mose stå och tala med Jesus.^[2] 5 Då sa Petrus till Jesus: ”Rabbi^[3], det är gott att få vara här! Låt oss bygga tre hyddor, en åt dig och en åt Mose och en åt Elia.” 6 Han visste inte vad han skulle säga, för de var helt skräckslagna. 7 Sedan kom ett moln och sänkte sig ner över dem, och en röst från molnet sa: ”Detta är min älskade Son. Lyssna på honom!” 8 Men då de plötsligt såg sig omkring, såg de ingen där mer, förutom Jesus. 9 På väg ner från berget befallde Jesus dem att inte berätta för någon vad de sett, förrän Människosonen hade uppstått från de döda. 10 Därför höll de det för sig själva men talade med varandra om vad som menades med att ”uppstå från de döda”. 11 Lärjungarna frågade honom nu: ”Varför säger de skriftlärda att Elia först måste komma?” 12 Jesus svarade: ”Elia ska komma först och ställa allt till rätta.^[4] Men varför står det i Skriften att Människosonen måste lida och bli föraktad? 13 Jag säger er, att Elia redan har kommit och de behandlade honom som de ville, precis som det står skrivet om honom.^[5]”

Jesus botar en pojke som är besatt av en ond ande

14 När de hade kommit tillbaka till de övriga lärjungarna, fick de se mycket folk som hade samlats runt dem, och några skriftlärda som höll på att diskutera med dem. 15 Men när folket fick se Jesus blev de överväldigade och sprang fram till honom för att hälsa på honom. 16 Och han frågade dem: ”Vad är det ni diskuterar med dem?” 17 En man i folkhopen sa då: ”Mästare, jag har tagit med min son hit som är besatt av en ond ande som gör honom stum. 18 Varje gång anden går till attack, slår den honom till marken och får honom att tugga fradga och gnissla tänder, och han blir alldeles stel. Jag bad dina lärjungar att driva ut den onda anden, men de klarade det inte.” 19 ”Detta trolösa släkte!” svarade Jesus. ”Hur länge måste jag vara hos er? Hur länge måste jag stå ut med er? Ta hit honom till mig.” 20 Då kom de fram med honom. Men när han fick se Jesus började anden rycka och slita i honom, så att han föll till marken och vältrade sig med fradga runt munnen. 21 ”Hur länge har han varit sådan här?” frågade Jesus hans far. Han svarade: ”Ända sedan han var liten. 22 Och den har ofta kastat honom i elden eller i vattnet för att döda honom. Ha medlidande med oss och hjälp oss, om du kan!” 23 ”Om jag kan?” svarade Jesus. ”Allt är möjligt för den som tror.” 24 ”Jag tror”, utropade pojkens far. ”Hjälp min otro!” 25 Men nu såg Jesus att folk kom springande från alla håll, och därför talade han strängt till den orena anden och sa: ”Du stumma och döva ande, jag befaller dig att fara ut ur honom och aldrig mer komma tillbaka!” 26 Anden skrek och ryckte och slet i pojken men for till sist ut ur honom. Pojken låg där alldeles livlös, och många sa: ”Han är död.” 27 Men Jesus tog honom i handen och drog upp honom, och då reste han sig upp. 28 När Jesus sedan kom hem och blev ensam med sina lärjungar, frågade de honom: ”Varför kunde inte vi driva ut den?” 29 Jesus svarade: ”Den sorten kan bara drivas ut genom bön.^[6]”

Jesus förutsäger för andra gången att han ska dö

30 Sedan gick de därifrån och vandrade genom Galileen. Han försökte undvika att det skulle bli känt, 31 eftersom han undervisade sina lärjungar. Han sa: ”Människosonen ska överlämnas till människorna, och de kommer att döda honom, men efter tre^[7] dagar ska han uppstå från de döda.” 32 Men de förstod inte vad han talade om, och de vågade inte fråga heller.

Jesus förklarar vem som är störst

33 Så kom de till Kafarnaum, och när de var hemma, frågade han dem: ”Vad pratade ni om på vägen?” 34 Men de teg, för de hade diskuterat vem av dem som var störst. 35 Då satte han sig ner och bad de tolv att komma till honom, och han sa till dem: ”Den som vill vara den främste måste göra sig minst och bli allas tjänare.” 36 Sedan tog han ett barn och ställde det mitt ibland dem, lade armen om barnet och sa: 37 ”Den som tar emot ett sådant barn i mitt namn, han tar emot mig. Och den som tar emot mig, han tar inte emot mig utan den som har sänt mig.”

Lärjungarna förbjuder en man att göra under i Jesus namn

38 Johannes sa till Jesus: ”Mästare, vi såg en man som drev ut onda andar i ditt namn, men eftersom han inte var en av oss försökte vi stoppa honom.” 39 Då sa Jesus: ”Låt honom hållas. Ingen som gör under i mitt namn kan plötsligt efteråt börja tala illa om mig. 40 Den som inte är mot oss, han är för oss. 41 Sannerligen säger jag er: om någon bara ger er ett glas vatten att dricka därför att ni tillhör Kristus, så ska han inte gå miste om sin lön.

Jesus varnar för förförelser

42 Om någon förför en av dessa små som tror på mig, så skulle det vara bättre för den personen att kastas i havet med en kvarnsten runt halsen. 43-44 Om din hand förför dig, så hugg av den. Det är bättre att gå in i livet stympad, än att ha båda händerna i behåll och hamna i Gehenna^[8], i den eld som aldrig slocknar.^[9] 45-46 Och om din fot förför dig, så hugg av den. Det är bättre att gå in i livet handikappad, än att ha båda fötterna i behåll och kastas i Gehenna.^[10] 47 Om ditt öga förför dig, så riv ut det. Det är bättre att gå in i Guds rike enögd, än att ha båda ögonen i behåll och kastas i Gehenna, 48 där ’deras maskar aldrig ska dö och deras eld aldrig släckas.’^[11] 49 Alla måste saltas genom eld.^[12] 50 Salt är bra, men till vilken nytta är saltet om det har förlorat sin kraft? Kan man få det salt igen? Bevara er sälta och lev i fred med varandra!”^[13]