Isaia 44 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Israel, alesul Domnului

1 Dar acum ascultă, Iacov, robul Meu, Israel, pe care te‑am ales! 2 Așa vorbește DOMNUL – Cel Care te‑a făcut, te‑a întocmit în pântec și te va ajuta: nu te teme, robul Meu Iacov, Ieșurun^[1], pe care te‑am ales! 3 Căci Eu voi turna apă peste pământul însetat și râuri peste pământul uscat; voi turna Duhul Meu peste sămânța^[2] ta și binecuvântarea Mea peste urmașii tăi. (Is 14:20) 4 Ei vor răsări ca iarba de pe pajiști și ca sălciile lângă pâraiele de apă. 5 Unul va zice: «Eu sunt al DOMNULUI!», un altul se va numi cu numele lui Iacov, iar un altul își va scrie pe mână: «Al DOMNULUI!» și va adopta numele de Israel.“

Măreția Domnului și absurditatea idolilor

6 Așa vorbește DOMNUL, Împăratul lui Israel și Răscumpărătorul său, DOMNUL Oștirilor: „Eu sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă, iar în afară de Mine nu există alt Dumnezeu. 7 Cine este ca Mine? Să proclame, să vestească și să înfățișeze înaintea Mea ce s‑a petrecut în vechime, de când Mi‑am întemeiat poporul? Ce urmează să se mai întâmple? Să ne prezică ce se va întâmpla! 8 Nu vă fie frică, nu vă înfiorați! Oare nu v‑am vestit și prezis aceste lucruri în trecut? Voi sunteți martorii Mei! Există vreun alt Dumnezeu în afară de Mine? Nu există o altă Stâncă! Eu nu cunosc vreuna.“ 9 Toți cei ce întocmesc chipuri cioplite sunt nimic, iar lucrurile în care‑și găsesc plăcerea nu sunt de niciun folos. Martorii lor nu văd și nu cunosc, ca astfel să fie făcuți de rușine. 10 Cine a întocmit vreun dumnezeu sau a turnat vreun chip, de la care să nu aibă niciun folos?^[3] 11 Iată, toți confrații lui vor fi făcuți de rușine; artizanii nu sunt altceva decât oameni. Să se adune cu toții! Să stea în picioare! Vor fi înfricoșați, făcuți de rușine laolaltă. 12 Fierarul ia o matriță cu care lucrează în cărbunii aprinși. O întocmesc cu lovituri de ciocan și o prelucrează cu puterea mâinii lui. Apoi i se face foame și rămâne fără putere, iar pentru că nu bea apă, ajunge foarte obosit. 13 Tâmplarul măsoară cu o linie, însemnează măsura cu un stilet, apoi finisează lemnul cu o rindea și îl măsoară cu ajutorul compasului. Îl face după asemănarea omului, om în toată splendoarea lui, și apoi îl pune într‑o casă. 14 Taie cedri sau își alege un gorun ori un stejar pe care îl lăsase să crească printre ceilalți copaci ai pădurii sau taie un dafin pe care‑l sădise, iar ploaia îl făcuse să crească. 15 Apoi acesta slujește omului ca lemn de foc. Ia o parte din el și se încălzește. Aprinde un foc și coace pâine. Apoi face un dumnezeu și se pleacă înaintea lui; face un chip cioplit și se închină înaintea lui. 16 Jumătate din el îl pune pe foc; cu acea jumătate își prăjește carne, mănâncă și se satură. De asemenea, se încălzește și zice: „Ah! M‑am încălzit privind la foc!“ 17 Din ce îi rămâne își face un dumnezeu, un chip cioplit. Se închină și se pleacă înaintea lui; se roagă la el și zice: „Scapă‑mă, căci tu ești dumnezeul meu!“ 18 Ei nu cunosc, nici nu înțeleg, căci ochii le sunt acoperiți ca să nu poată vedea, iar inimile lor sunt – întunecate, ca să nu poată lua aminte. 19 Niciunul nu stă să cugete; nu are cunoaștere sau pricepere ca să‑și zică: „Jumătate l‑am pus pe foc; pe cărbunii lui mi‑am copt pâine, mi‑am prăjit carne și am mâncat. Voi face oare din ce a rămas o asemenea urâciune? Să mă închin eu la o bucată de lemn?“ 20 El se hrănește cu cenușă și o inimă înșelătoare îl conduce greșit. Nu se poate elibera singur, nu poate spune: „Ceea ce țin în mână nu este oare o minciună?“ 21 „Ține minte aceste lucruri, Iacov, căci tu ești robul Meu, Israel! Eu te‑am întocmit; ești robul Meu. O, Israel, nu te voi uita! 22 Ți‑am șters fărădelegile cum s‑ar duce un nor, și păcatele cum dispare ceața. Întoarce‑te la Mine, căci Eu te‑am răscumpărat!“ 23 Strigați de bucurie, ceruri, căci DOMNUL a lucrat! Strigați, voi, cele mai de jos locuri ale pământului! Izbucniți în strigăte de bucurie, munților! Și tu, pădure, cu orice copac al tău! Căci DOMNUL l‑a răscumpărat pe Iacov, Și‑a arătat slava prin Israel.

Ierusalimul, locuit din nou

24 Așa vorbește DOMNUL, Răscumpărătorul tău, Cel Care te‑a întocmit în pântec: „Eu sunt DOMNUL, Cel Care am făcut toate lucrurile, Cel Care, singur, a desfășurat cerurile, Cel Care, singur, a întins pământul; 25 Cel Care dovedește drept false semnele celor ce vorbesc flecării, îi arată drept nebuni pe cei care practică divinația, îi face pe înțelepți să dea înapoi și le dovedește cunoștința ca fiind prostie; 26 Cel Care întărește cuvântul robului Său și împlinește prevestirea mesagerilor Săi; Cel Care zice despre Ierusalim: «Va fi locuit!» și despre cetățile din Iuda: «Vor fi rezidite! Eu le voi reclădi din ruine!»; 27 Cel Care spune adâncului mării: «Fii uscat! Îți voi usca izvoarele!»; 28 Cel Care spune despre Cirus: «El este păstorul Meu; el va împlini tot ce doresc Eu. El va zice despre Ierusalim: ‘Să fie rezidit!’, și despre Templu: ‘Să‑i fie pusă temelia!’»

nuBibeln

Den ende Guden

1 Lyssna nu, min tjänare Jakob, Israel, som jag har utvalt: 2 Så säger HERREN, som skapade dig och formade dig i moderlivet, han som hjälper dig: Var inte rädd, min tjänare Jakob, Jeshurun^[1], som jag har utvalt. 3 Jag ska utgjuta vatten över törstande mark, floder över uttorkat land. Jag ska utgjuta min Ande över dina barn och mina välsignelser över dina ättlingar. 4 De ska växa upp bland gräset, som pilträd på en flodstrand. 5 En ska säga: ’Jag tillhör HERREN’, en annan bära Jakobs namn, en tredje ska skriva att han är HERRENS och hedras med namnet Israel.” 6 Så säger HERREN, Israels kung och befriare, härskarornas HERRE: ”Jag är den förste och jag är den siste. Det finns ingen annan Gud än jag. 7 Vem är som jag? Låt honom tala om det, förklara, lägga fram för mig vad som hänt sedan jag formade mitt folk i urtiden, och vad som ska komma.^[2] Låt dem berätta vad som ska komma att ske. 8 Var inte förskräckta, var inte rädda! Har jag inte förkunnat och förutsagt detta för länge sedan? Ni är mina vittnen. Finns det någon annan Gud än jag? Nej, ingen annan klippa finns, jag vet ingen.”

Avgudarnas meningslöshet

9 De som bygger avgudar åt sig är ingenting. Deras älskade beläten har ingen hjälp att ge. Deras vittnen ser inget och vet inget, de får stå där med skam. 10 Vem gör sig en gud, gjuter en gudabild som inte är till någon nytta för honom? 11 Alla hans anhängare ska stå med skam, för hantverkarna som gjort dem är själva bara människor. Låt dem alla samlas och ställa sig där. Alla ska de stå där med skam och i skräck. 12 Smeden bearbetar järn vid sitt städ, i glöden, och formar det med hammare med all sin kraft. Han blir hungrig och trött, dricker inget vatten och blir matt.^[3] 13 Snickaren tar mått med band, sätter ut märken med krita och hugger ut den med stämjärn. Han märker ut formen med passare, formar den som en människa i all hennes glans, som sedan kan bo i ett tempel. 14 Man hugger ner cedrar åt sig, tar cypress och ek och låter dem växa bland skogens träd, eller planterar ett cederträd som regnet får att växa.^[4] 15 Av trädet får man sedan ved att värma sig med och för att tända en eld för att baka bröd. Men man gör också en gud som man tillber och faller ner inför. 16 Hälften av träet använder man till en brasa där man lagar mat och steker kött att mätta sig med, värmer sig och säger: ”Så, nu är jag varm, nu kan jag sitta och se på elden.” 17 Av resten gör man en gud, en avgud, som man faller ner för, dyrkar och ber till och säger: ”Rädda mig! Du är min gud!” 18 Dessa vet ingenting, förstår ingenting, deras ögon är tillslutna så att de inte kan se, liksom deras sinnen så att de inte kan fatta. 19 Ingen tänker efter, ingen har vett och förstånd att säga: ”Jag har eldat upp hälften av det för att baka bröd på kolen, steka kött och äta. Skulle jag då av resten göra en avskyvärd avgud? Skulle jag falla ner för ett stycke trä?” 20 Den som sätter sin lit till aska lurar sig själv. Han kan inte rädda sig själv eller säga: ”Det som jag har här i min hand är en lögn.”

Guds skaparmakt

21 ”Tänk på detta, Jakob, Israel, för du är min tjänare! Jag har format dig, du är min tjänare, Israel, och jag ska inte glömma bort dig. 22 Jag har utplånat dina synder som ett moln, dina brott som morgondimman. Vänd om till mig, för jag har friköpt dig.” 23 Sjung av glädje, ni himlar, om vad HERREN har gjort! Ropa högt, jordens djup! Stäm upp en sång, ni berg, du skog med alla dina träd, för HERREN har friköpt Jakob och visar sig härlig i Israel!

Jerusalem ska bli bebott

24 Så säger HERREN, din befriare, han som formade dig i moderlivet: ”Jag är HERREN som har skapat allt, som ensam spänt upp himlarna och ensam brett ut jorden. 25 Jag är den som tillintetgör de falska profeterna och gör spåmännen till dårar, som förkastar de visas lärdom och gör den till dårskap. 26 Men jag verkställer mina tjänares ord och fullföljer vad mina sändebud sagt. Jag säger om Jerusalem: ’Det ska bli bebott,’ och om Juda städer: ’De ska bli uppbyggda.’ Jag ska resa upp deras ruiner igen. 27 Jag säger till havsdjupet: ’Torka ut!’ Och jag torkar ut dina floder. 28 Jag säger om Kyros: ’Han är min herde, han ska förverkliga allt jag vill.’ Han ska säga om Jerusalem: ’Det ska bli uppbyggt,’ och om templet: ’Dess grund ska läggas.’