Ieremia 25 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Șaptezeci de ani de exil

1 Cuvântul spus lui Ieremia cu privire la tot poporul lui Iuda, în al patrulea an al lui Iehoiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda. Era totodată primul an al lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului. 2 Ieremia, profetul, a vorbit întregului popor al lui Iuda și tuturor locuitorilor Ierusalimului și le‑a zis: 3 „Timp de douăzeci și trei de ani – din anul al treisprezecelea al lui Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda, și până în ziua aceasta – Cuvântul DOMNULUI mi‑a vorbit și eu vi l‑am vestit dis‑de‑dimineață, dar voi nu ați luat aminte. 4 DOMNUL i‑a trimis la voi pe toți robii Săi, profeții; i‑a trimis dis‑de‑dimineață, dar voi n‑ați ascultat și nu v‑ați plecat urechea să luați aminte. 5 Ei au zis: «Întoarceți‑vă fiecare de la calea voastră cea rea și de la răutatea faptelor voastre și astfel veți putea rămâne în țara pe care DOMNUL v‑a dat‑o vouă și părinților voștri, din veșnicie în veșnicie. 6 Nu vă duceți după alți dumnezei ca să le slujiți și să vă închinați înaintea lor. Nu Mă mâniați prin lucrarea mâinilor voastre și astfel nu vă voi face nimic rău.» 7 Dar voi nu M‑ați ascultat, zice DOMNUL, ci, prin lucrarea mâinilor voastre, M‑ați provocat la mânie și v‑ați făcut rău vouă înșivă. 8 De aceea, așa vorbește DOMNUL, Dumnezeul Oștirilor: «Pentru că nu ați ascultat de cuvintele Mele, 9 voi strânge toate clanurile din nord, zice DOMNUL, și pe slujitorul Meu Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și îi voi aduce împotriva acestei țări, împotriva locuitorilor ei și împotriva tuturor neamurilor de jur împrejur. Le voi da spre nimicire^[1] și le voi face o pricină de groază și de fluierat, și o ruină veșnică. 10 Voi face să le piară strigătele de bucurie și strigătele de veselie, glasul mirelui și al miresei, zgomotul râșniței și lumina candelei. 11 Toată țara aceasta va deveni un loc pustiu și îngrozitor și toate neamurile acestea vor sluji împăratului Babilonului timp de șaptezeci de ani. 12 Dar când se vor împlini cei șaptezeci de ani, îl voi pedepsi pe împăratul Babilonului și pe neamul lui, țara caldeenilor, pentru nelegiuirea lor, zice DOMNUL. O voi preface într‑o ruină veșnică. 13 Voi aduce peste ea toate lucrurile pe care le‑am rostit împotriva ei, tot ce este scris în cartea aceasta, tot ce a fost profețit de Ieremia împotriva tuturor neamurilor. 14 Căci ei vor fi înrobiți de multe neamuri și de regi puternici. Le voi răsplăti după faptele și după lucrarea mâinilor lor.»“

Cupa mâniei Domnului

15 Așa mi‑a vorbit DOMNUL, Dumnezeul lui Israel: „Ia din mâna Mea această cupă plină cu vinul mâniei Mele și dă‑l să‑l bea la toate neamurile la care te trimit. 16 Când îl vor bea, vor ameți și vor fi ca niște nebuni la vederea sabiei pe care o voi trimite printre ei.“ 17 Eu am luat cupa din mâna DOMNULUI ca să le dau să bea tuturor neamurilor la care m‑a trimis DOMNUL: 18 Ierusalimului și cetăților lui Iuda, regilor și conducătorilor lui, ca să le prefacă în ruină, într‑o pricină de groază, de fluierat și de blestem, ca în ziua aceasta; 19 lui Faraon, regele Egiptului, slujitorilor lui, conducătorilor lui, întregului său popor 20 și întregului amestec de popoare de acolo, tuturor regilor țării Uț, tuturor regilor filistenilor, – cei ai Așchelonului, ai Gazei, ai Ekronului și ai rămășiței Așdodului –, 21 Edomului, Moabului și fiilor lui Amon; 22 tuturor regilor Tyrului și Sidonului, regilor țărmurilor de dincolo de mare; 23 Dedanului, Temei, Buzului și tuturor celor ce își rad colțurile bărbii^[2]; 24 tuturor regilor Arabiei și tuturor regilor amestecului de popoare care locuiesc în pustie; 25 tuturor regilor Zimrei, tuturor regilor Elamului și Mediei; 26 tuturor regilor din nord, de aproape și de departe, și unora și altora, tuturor regatelor de pe fața pământului. După ei va bea și împăratul Șeșakului^[3]. 27 „Să le spui: «Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Beți, îmbătați‑vă, vomați și cădeți fără să vă mai ridicați la vederea sabiei pe care o voi trimite în mijlocul vostru!’ 28 Dacă vor refuza să ia cupa din mâna ta și s‑o bea, să le spui că așa vorbește DOMNUL Oștirilor: ‘O veți bea cu siguranță! 29 Căci iată, încep să aduc nenorocirea în cetatea peste care este chemat Numele Meu! Și voi să rămâneți nepedepsiți?! Nu veți rămâne nepedepsiți, căci voi chema sabia împotriva tuturor locuitorilor pământului, zice DOMNUL Oștirilor.’» 30 Iar tu, să profețești împotriva lor toate aceste cuvinte și să le spui: «DOMNUL va răcni de pe înălțimi, va face să‑I răsune glasul din Lăcașul Său cel sfânt și va răcni puternic împotriva Locuinței Sale. Va striga împotriva tuturor locuitorilor pământului asemenea celor ce calcă în picioare strugurii. 31 Vuietul va ajunge până la capătul pământului, căci DOMNUL Se ceartă cu neamurile; El intră la judecată cu orice om și‑i dă pe cei răi pradă sabiei, zice DOMNUL.»“ 32 Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: „Iată, nenorocirea se răspândește de la un neam la altul, și de la capătul pământului se ridică o mare furtună.“ 33 În ziua aceea, cei pe care‑i va ucide DOMNUL vor fi peste tot – de la un capăt al pământului la celălalt. Nu vor fi nici jeliți, nici adunați, nici îngropați, ci vor deveni un gunoi pe fața pământului. 34 Gemeți, păstori, și strigați! Tăvăliți‑vă în cenușă, voi, cei măreți ai turmei! Căci a venit ziua să fiți înjunghiați; veți zăcea împrăștiați și căzuți asemenea fărâmițelor unui vas prețios. 35 Nu mai este nicio scăpare pentru păstori, niciun loc de refugiu pentru cei măreți ai turmei! 36 Se aude strigătul păstorilor și geamătul celor măreți ai turmei, căci DOMNUL le distruge pășunea. 37 Țarcurile^[4] lor liniștite sunt devastate de mânia aprigă a DOMNULUI. 38 Ca un pui de leu, El Și‑a părăsit vizuina, așa că țara a devenit o pustie din cauza sabiei asupritorului și a mâniei aprinse a DOMNULUI.

nuBibeln

Profetia om fångenskapen i Babylonien

1 Det här ordet om hela folket i Juda kom till Jeremia under Jojakims, Josias sons, fjärde regeringsår som var Nebukadnessars, den babyloniske kungens, första regeringsår. 2 Detta talade profeten Jeremia till hela folket i Juda och till alla Jerusalems invånare: 3 Sedan Josias, Amons sons, trettonde regeringsår och fram till idag, under tjugotre år, har HERRENS ord kommit till mig. Jag har gång på gång talat till er, men ni har inte lyssnat. 4 Gång på gång har HERREN under årens lopp sänt er sina profeter, men ni har vägrat att lyssna till dem 5 när de sagt: ”Vänd om, var och en från sin onda väg och från allt ont ni gör. Då får ni bo kvar i landet, som HERREN för alltid har gett er och era förfäder. 6 Följ inte andra gudar, tjäna och tillbe dem inte. Provocera inte min vrede med det ni själva har gjort! Då låter jag ingen olycka drabba er.” 7 ”Men ni har inte velat lyssna på mig, säger HERREN. Ni har provocerat min vrede med det ni själva har gjort, till er egen olycka.” 8 Så säger därför härskarornas HERRE: ”Därför att ni inte lyssnat till mig 9 ska jag samla alla stammar från norr, säger HERREN, och min tjänare Nebukadnessar, kungen av Babylonien. Jag ska låta dem välla in över detta land och dess invånare och över alla de andra folken runt omkring. Och jag ska utsätta dem för förintelse, låta dem bli till åtlöje och krossas för alltid. 10 Jag ska göra slut på glada röster och jubelrop, rop för brudgum och brud, kvarnens ljud och lampans ljus. 11 Hela detta land ska bli öde och övergivet. Dessa folk ska tjäna kungen av Babylonien i sjuttio år. 12 När de sjuttio åren har gått, ska jag straffa kungen av Babylonien och hans folk för deras synd, säger HERREN. Jag ska också göra kaldéernas land till en ödemark för alltid. 13 Jag ska låta allt jag talat mot detta land gå i uppfyllelse, allt som står skrivet i den här boken, som Jeremia har profeterat mot folken. 14 Också de ska få tjäna många folk och stora kungar, och jag ska vedergälla dem efter deras gärningar, för allt vad de gjort.”

Herrens vredesbägare

15 För så sa HERREN, Israels Gud, till mig: ”Ta denna vinbägare med vredesvin ur min hand, och låt alla folk jag sänder dig till dricka ur den. 16 De ska dricka sig redlösa och galna på grund av det svärd som jag ska sända ibland dem.” 17 Jag tog då bägaren från HERRENS hand och lät alla folk som HERREN sänt mig till dricka ur den: 18 Jerusalem och städerna i Juda, dess kungar och furstar, för att ödelägga dem, göra dem till förskräckelse, hån och förbannelse, så som de är i dag, 19 farao, kungen av Egypten, hans tjänare, furstar och hela hans folk, 20 alla främmande folk, alla kungarna i Us och alla kungarna i filistéernas land, i Ashkelon, Gaza, Ekron och vad som fanns kvar av Ashdod, 21 Edom, Moab, ammoniterna, 22 alla kungarna i Tyros, alla kungarna i Sidon och kungarna i kustländerna på andra sidan havet, 23 Dedan, Tema, Bus och alla med kantklippt hår^[1], 24 alla kungarna i Arabien, alla kungarna över de främmande folk som bor i öknen, 25 alla kungarna i Simri, alla kungarna i Elam och alla kungarna i Medien, 26 samt alla kungarna i norr, både nära och fjärran ifrån varandra, alla kungariken i världen, över hela jorden. Kungen Sheshak^[2] ska sedan dricka efter dem. 27 ”Du ska säga till dem: ’Så säger härskarornas HERRE, Israels Gud: Drick tills ni är druckna och spyr och faller omkull så att ni inte kan resa er mer på grund av det svärd jag sänder bland er.’ 28 Och om de vägrar att ta emot bägaren ur din hand och dricka, ska du säga: Så säger härskarornas HERRE: ’Ni måste dricka! 29 Se, den stad som är uppkallad efter mitt namn ska jag låta vara den första att drabbas av olyckan. Skulle då ni få gå fria från straffet? Nej, ni ska inte komma undan straffet. Jag ska kalla fram ett svärd mot alla som bor på jorden, säger härskarornas HERRE.’ 30 Du ska profetera allt det här mot dem och säga till dem: ’HERREN ryter från höjden, från sin heliga boning dundrar han. Han ryter högt över sina marker, hans rop är som vintramparens rop över alla som bor på jorden. 31 Larmet hörs till jordens ände, för HERREN går till rätta med folken, han dömer hela mänskligheten. Han ska överlämna de gudlösa åt svärdet, säger HERREN.’ ” 32 Så säger härskarornas HERRE: ”Se, olyckan går ut från folk till folk, en väldig storm far upp från de yttersta hörnen av jorden.” 33 På den dagen ska de som HERREN dödat fylla jorden från den ena ändan till den andra. Ingen ska sörja dem eller samla upp dem eller begrava dem, utan de ska bli till gödsel på marken. 34 Gråt, ni herdar, och klaga. Kräla på marken, ni hjordens ledare. Tiden är inne för er att slaktas, och ni ska krossas till skärvor som utsökta lerkärl^[3]. 35 Det ska inte finnas någon plats för herdar att fly till, ingen räddning för hjordens ledare. 36 Hör hur herdarna ropar, hjordens ledare klagar! HERREN ödelägger deras betesmarker. 37 De fridfulla ängarna förstörs av HERRENS brinnande vrede. 38 Han lämnar sin håla likt ett lejon. Deras land ligger öde, härjat av förtryckarens svärd^[4], av hans flammande vrede.