Genesa 38 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Iuda și Tamar

1 În vremea aceea, Iuda a plecat de la frații săi și s‑a stabilit lângă un adulamit pe nume Hira. 2 Iuda a văzut‑o acolo pe fiica unui canaanit, al cărui nume era Șua, a luat‑o de soție și a intrat la ea^[1]. (Gen 16:2) 3 Ea a rămas însărcinată și a născut un fiu căruia Iuda i‑a pus numele Er. 4 A rămas din nou însărcinată și a mai născut un fiu. Și ea i‑a pus numele Onan. 5 A născut iarăși un alt fiu și ea i‑a pus numele Șela. Iuda era la Chezib când l‑a născut ea. 6 Iuda i‑a luat o soție lui Er, întâiul său născut; numele ei era Tamar. 7 Dar Er, întâiul născut al lui Iuda, era rău în ochii DOMNULUI, astfel că DOMNUL l‑a omorât. 8 Atunci Iuda i‑a zis lui Onan: „Intră la soția fratelui tău și împlinește‑ți față de ea datoria de cumnat^[2]: ridică‑i o sămânță fratelui tău.“ (Deut 25:5) 9 Dar pentru că știa că sămânța nu va fi a lui, Onan o vărsa^[3] pe pământ ori de câte ori intra la soția fratelui său, ca să nu‑i dea o sămânță fratelui său. 10 Ceea ce făcea el era rău în ochii DOMNULUI, așa că Domnul l‑a omorât și pe el. 11 Atunci Iuda i‑a zis nurorii sale, Tamar: „Rămâi văduvă în casa tatălui tău până va crește fiul meu Șela.“ Căci își spunea: „Să nu cumva să moară și acesta, ca frații săi.“ Astfel, Tamar s‑a întors în casa tatălui ei. 12 Au trecut multe zile, și soția lui Iuda, fiica lui Șua, a murit. După ce a fost mângâiat, Iuda s‑a suit la Timna împreună cu prietenul său, adulamitul Hira, la cei care‑i tundeau oile. 13 Tamarei i s‑a spus: „Iată că socrul tău se suie la Timna, ca să‑și tundă oile.“ 14 Atunci ea și‑a schimbat hainele de văduvă și s‑a acoperit cu un văl. S‑a înfășurat și s‑a așezat la intrarea în Enayim, care se află în drum spre Timna, fiindcă văzuse că, deși Șela crescuse, ea nu‑i fusese dată de soție. 15 Când Iuda a văzut‑o, a crezut că este o prostituată, pentru că avea fața acoperită. 16 El s‑a îndreptat spre ea, de‑a lungul drumului, și i‑a zis: – Lasă‑mă, te rog, să intru la tine! Căci nu știa că este nora sa. Ea a întrebat: – Ce‑mi vei da, dacă intri la mine? 17 El a răspuns: – Îți voi trimite un ied din turmă. Ea a zis: – Doar dacă îmi dai o garanție până îl vei trimite. 18 El a întrebat: – Ce garanție să‑ți dau? Atunci ea a zis: – Sigiliul^[4] tău, șnurul tău și toiagul din mâna ta. El i le‑a dat și a intrat la ea, iar ea a rămas însărcinată prin el. 19 După aceea ea s‑a ridicat și a plecat. Apoi și‑a dat jos vălul și s‑a schimbat în hainele ei de văduvă. 20 Când Iuda a trimis iedul prin prietenul său adulamit, ca să ia garanția de la femeie, acesta n‑a mai găsit‑o. 21 El i‑a întrebat pe oamenii din acel loc, zicând: – Unde este hierodula^[5] care stătea lângă drum, la Enayim? Ei au răspuns: – N‑a fost aici nicio hierodulă. 22 El s‑a întors la Iuda și a zis: – N‑am găsit‑o. Mai mult, oamenii din acel loc au zis: „N‑a fost nicio hierodulă aici.“ 23 Iuda a răspuns: – Să păstreze pentru ea ce a luat. Altfel, ne vom face de râs. Iată, eu am trimis acest ied, dar n‑ai mai găsit‑o. 24 Cam după trei luni, lui Iuda i s‑a spus: – Tamar, nora ta, s‑a prostituat și iată că a rămas și însărcinată în urma curviilor ei. Iuda a zis: – Scoateți‑o afară ca să fie arsă. 25 În timp ce era scoasă afară, ea i‑a trimis vorbă socrului ei, zicând: „Bărbatul ale căruia sunt aceste lucruri m‑a lăsat însărcinată. Recunoaște, te rog, ale cui sunt sigiliul, șnurul și toiagul.“ 26 Iuda le‑a recunoscut și a zis: „Ea este mai puțin vinovată decât mine, pentru că nu am dat‑o de soție fiului meu Șela.“ Și nu s‑a mai culcat niciodată cu ea^[6]. 27 Când i‑a venit vremea să nască, iată că în pântecul ei erau gemeni. 28 În timpul nașterii, unul dintre ei a scos mâna. Moașa i‑a apucat‑o și a legat‑o cu un fir cărămiziu, zicând: „Acesta a ieșit primul!“ 29 Dar el și‑a tras mâna înapoi și iată că a ieșit fratele său. Atunci ea a zis: „Ce spărtură ai făcut!“ De aceea i s‑a pus numele Pereț^[7]. 30 După aceea a ieșit fratele său, cel cu firul roșu legat la mână, și i s‑a pus numele Zerah^[8].

nuBibeln

Juda och Tamar

1 Vid den tiden lämnade Juda sina bröder och flyttade till Adullam. Han bodde hos en man som hette Hira. 2 Där träffade han en kanaaneisk flicka, dotter till Shua, som han gifte sig med. Han låg med henne 3 och hon blev gravid och födde en son som fick namnet Er. 4 Så väntade hon barn igen och födde en son som hon gav namnet Onan. 5 Hon födde ytterligare en son som hon gav namnet Shela. Shela föddes i Kesiv. 6 Till sin förstfödde son Er skaffade Juda en hustru som hette Tamar. 7 Men Er, Judas förstfödde, var en ogudaktig man inför HERREN och därför dödade HERREN honom. 8 Då sa Juda till Onan: ”Ligg med din brors hustru och fullfölj din svågerplikt^[1] gentemot henne, så att din bror får avkomma.” 9 Men Onan visste att barnet inte skulle räknas som hans eget. När han låg med sin brors hustru, lät han sin säd spillas på marken för att inte skaffa en son^[2] åt brodern. 10 I HERRENS ögon var detta ont. Därför dödade han även Onan. 11 Då sa Juda till sin svärdotter Tamar: ”Lev nu som änka i din fars hus, tills min son Shela blivit gammal nog att gifta sig.” Han var rädd och tänkte att kanske också Shela skulle dö, liksom hans bröder. Tamar flyttade då hem till sin far. 12 Efter en lång tid dog Judas hustru, Shuas dotter. När sorgetiden var över, gick Juda och hans vän adullamiten Hira till Timna till fårklippningen där. 13 När det berättades för Tamar att hennes svärfar hade gått för att klippa fåren i Timna, 14 tog hon av sig sina änkekläder, tog på sig en slöja och höljde sig^[3]. Så satte hon sig vid porten till Enajim på vägen till Timna. Hon hade vid det laget insett att hon inte skulle ges som hustru till Shela fast denne nu var fullvuxen. 15 Juda lade märke till henne och trodde att hon var en prostituerad, eftersom hennes ansikte var beslöjat. 16 Därför gick han till henne där hon satt vid vägen och föreslog att hon skulle ligga med honom, ovetande om att hon var hans egen svärdotter. ”Hur mycket tänker du betala mig?” frågade hon. 17 ”Jag kan skicka dig en killing från min hjord”, föreslog Juda. ”Och vilken pant tänker du ge mig tills du har skickat geten?” frågade hon. 18 ”Vad vill du ha för pant?” undrade han. ”Ditt sigill, sigillsnodden och din vandringsstav”, svarade hon. Han gav henne vad hon begärde. När han sedan låg med henne, blev hon med barn. 19 Sedan gick hon därifrån, tog av sig slöjan och klädde sig i sina änkekläder igen. 20 Juda skickade sin vän från Adullam för att ta killingen till henne och hämta tillbaka den pant som han hade gett henne, men han kunde inte hitta henne. 21 Då frågade han männen där: ”Var finns den där tempelprostituerade^[4] som brukar hålla till vid vägen i Enajim?” ”Vi har aldrig haft någon tempelprostituerad här”, svarade de. 22 Då gick han tillbaka till Juda och berättade att han inte kunnat hitta henne någonstans och han talade om att männen på platsen sagt att det inte varit någon tempelprostituerad där. 23 ”Låt henne få behålla sakerna då!” sa Juda. ”Annars riskerar vi att skämma ut oss. Jag skickade ju ändå killingen, men du kunde inte hitta henne.” 24 Tre månader senare berättades det för Juda att hans svärdotter Tamar hade horat och nu var med barn. ”För ut henne och bränn henne!” befallde Juda. 25 Men när de förde ut henne, skickade hon detta budskap till sin svärfar: ”Jag är gravid genom mannen som äger dessa saker: sigillet, snodden och vandringsstaven. Se efter om du känner igen dem!” 26 Juda erkände att de tillhörde honom och sa: ”Hon är rättfärdigare än jag, för jag gav henne inte till min son Shela.” Juda låg aldrig med Tamar igen. 27 När det var dags för Tamar att föda, visade det sig att det var tvillingpojkar. 28 Vid förlossningen stack den ene fram en hand. Barnmorskan band en röd tråd runt handleden och sa: ”Denne kom ut först.” 29 Men han drog tillbaka sin hand och den andre kom ut först. ”Så du bryter dig fram!” sa hon. Därför fick han heta Peres^[5]. 30 Strax efteråt föddes hans bror med den röda tråden runt handleden, och han fick namnet Serach^[6].