Semnul legământului lui Dumnezeu cu Avraam: circumcizia
1Când Avram avea nouăzeci și nouă de ani, DOMNUL i S‑a arătat și i‑a zis: – Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic[1]. Umblă înaintea Mea și fii fără pată,2iar Eu voi încheia legământul Meu între Mine și tine și te voi înmulți foarte mult.3Atunci Avram s‑a aruncat cu fața la pământ, iar Dumnezeu a vorbit cu el, zicând:4– Cât despre Mine, iată care este legământul Meu cu tine: tu vei fi tatăl multor neamuri.5Nu te vei mai numi Avram[2], ci numele tău va fi Avraam[3], pentru că te‑am făcut tatăl unei mulțimi de neamuri.6Te voi face nespus de roditor: voi face să iasă multe neamuri din tine, chiar regi vor ieși din tine.7Voi încheia un legământ între Mine și tine și sămânța[4] ta după tine, de‑a lungul generațiilor ei, un legământ veșnic potrivit căruia Eu voi fi Dumnezeul tău și al seminței tale după tine. (Gen 12:7)8Îți voi da, ție și seminței tale[5] după tine, țara în care locuiești acum ca străin, toată țara Canaan, ca pe o proprietate veșnică. Iar Eu voi fi Dumnezeul lor. (Gen 12:7)9Apoi Dumnezeu i‑a zis lui Avraam: – În ce te privește pe tine, să păzești legământul Meu, tu și sămânța ta după tine de‑a lungul generațiilor ei.10Acesta este legământul Meu pe care trebuie să‑l păziți, între Mine și tine și sămânța ta după tine: fiecare persoană de parte bărbătească dintre voi să fie circumcisă.11Să vă circumcideți în carnea prepuțului vostru. Acesta va fi un semn al legământului Meu cu voi.12De‑a lungul generațiilor voastre, fiecare băiat va fi circumcis când va avea opt zile, fie că este născut în casa ta, fie că l‑ai cumpărat cu argint de la vreun străin, care nu este din sămânța ta.13Trebuie să fie circumcis atât cel născut în casa ta, cât și cel cumpărat cu argintul tău. Legământul Meu în carnea voastră va fi un legământ veșnic.14Orice persoană de parte bărbătească necircumcisă, adică cel care nu este circumcis în carnea prepuțului său, să fie nimicit din poporul său; el a rupt legământul Meu.15Dumnezeu i‑a zis lui Avraam: – În ce o privește pe Sarai, soția ta, să n‑o mai numești Sarai, căci numele ei va fi Sara[6].16Eu o voi binecuvânta și îți voi da un fiu prin ea. O voi binecuvânta, astfel încât ea va deveni mama unor neamuri; chiar regi ai popoarelor vor ieși din ea.17Atunci Avraam și‑a plecat fața și a râs, zicând în inima lui: „I se poate naște un fiu unui om de o sută de ani? Poate Sara, care este de nouăzeci de ani, să mai nască?“18Apoi Avraam I‑a zis lui Dumnezeu: – Aș vrea ca Ismael să trăiască înaintea Ta!19Dar Dumnezeu i‑a zis: – Cu siguranță soția ta, Sara, îți va naște un fiu căruia să‑i pui numele Isaac[7]. Eu voi încheia legământul Meu cu el, ca pe un legământ veșnic cu el și cu sămânța[8] lui după el. (Gen 12:7)20În ceea ce‑l privește pe Ismael, te‑am auzit: iată, îl voi binecuvânta, îl voi face roditor și îl voi înmulți nespus de mult. El va fi tatăl a doisprezece prinți, iar Eu îl voi face un neam mare.21Totuși, legământul Meu îl voi încheia cu Isaac, pe care ți‑l va naște Sara la anul, pe vremea aceasta.22Când a terminat de vorbit cu Avraam, Dumnezeu S‑a înălțat de la el.23Avraam i‑a luat pe fiul său Ismael, pe toți cei născuți în casa lui și pe toți cei cumpărați cu argintul său, pe toți bărbații din casa lui, și le‑a circumcis carnea prepuțului chiar în ziua aceea, așa cum îi spusese Dumnezeu.24Avraam avea nouăzeci și nouă de ani când a fost circumcis în carnea prepuțului său.25Iar fiul său, Ismael, avea treisprezece ani când a fost circumcis în carnea prepuțului său.26Avraam și Ismael, fiul său, au fost circumciși chiar în ziua aceea.27Au fost circumciși împreună cu el și toți bărbații din casa lui, atât cei născuți în casă, cât și cei cumpărați cu argint de la străini.
Genesa 17
nuBibeln
Förbundet mellan Gud och Abram
1När Abram var nittionio år gammal, visade sig HERREN för honom och sa: ”Jag är Gud den Väldige[1]. Lev i gemenskap med mig och var oförvitlig!2Jag ska upprätta ett förbund mellan oss och ge dig ett oräkneligt antal ättlingar.”3Då föll Abram ned med ansiktet mot jorden, och Gud sa:4”Detta är mitt förbund med dig: Du ska bli far till många folk.5Du ska inte längre heta Abram[2], utan Abraham, för jag ska låta dig bli far till många folk.6Jag ska göra dig mycket fruktsam, och folk och kungar ska härstamma från dig.7Jag ska upprätta ett förbund mellan mig och dig och dina ättlingar, generation efter generation, ett evigt förbund: jag ska vara din Gud och dina efterkommandes Gud.8Jag ska ge hela Kanaans land, där du nu lever som främling, till dig och till dina ättlingar för alltid, och jag ska vara deras Gud.”9Gud sa vidare till Abraham: ”Du för din del ska hålla mitt förbund, du själv och dina efterkommande, generation efter generation.10Detta förbund mellan mig och er och dina ättlingar innebär att varje manlig individ bland er blir omskuren.[3]11Ni ska skära bort förhuden som tecken på förbundet mellan mig och er.12Varje pojke, i generation efter generation, ska omskäras på åttonde dagen efter sin födelse, likaså slavar, både de som är födda i ditt hushåll och de som du har köpt från något annat folk och som inte är av din släkt.13Alla måste de omskäras, både de som är födda hos dig och de köpta. På kroppen kommer ni så att ha mitt eviga förbund.14Den av manligt kön som inte fått förhuden bortskuren ska utrotas ur folket, för han har brutit mitt förbund.”15Sedan tillade Gud: ”Din hustru Saraj ska inte längre heta Saraj, utan Sara[4]16och jag ska välsigna henne och ge dig en son med henne. Ja, jag ska välsigna henne och göra henne till mor för många folkslag. Även kungar ska finnas bland hennes ättlingar.”17Då föll Abraham ner inför Herren, samtidigt som han skrattade till och sa för sig själv: ”Skulle en hundraåring bli far? Och skulle Sara få barn när hon är nittio år?”18Men till Gud sa han: ”Bara du låter det gå bra för Ismael!”19Gud svarade: ”Din hustru Sara ska få en son, och du ska kalla honom Isak.[5] Jag ska ingå mitt förbund med honom och hans ättlingar, och det ska gälla i evighet.20Beträffande Ismael har jag hört dig. Jag ska välsigna honom också, låta honom bli fruktsam och föröka sig mycket. Tolv furstar ska finnas bland hans efterkommande. Jag ska göra honom till ett stort folk.21Men mitt förbund upprättar jag med Isak, som ska födas åt dig och Sara nästa år vid den här tiden.”22När Gud slutade samtalet med Abraham, lämnade han honom och steg upp igen.23Sedan tog Abraham sin son Ismael och alla andra män, som var födda i hans familj eller köpta utifrån, och omskar dem samma dag, precis som Gud hade sagt till honom.24Abraham var 99 år gammal när han omskars,25och hans son Ismael var 13 år.26Båda blev omskurna på samma dag27tillsammans med alla andra män och pojkar i hushållet, slavar som var födda i hushållet och de som var köpta utifrån.