1Tot pământul avea o singură limbă și aceleași cuvinte.2Călătorind spre răsărit, oamenii au găsit o câmpie în țara Șinar[1] și au locuit acolo.3Atunci fiecare i‑a zis semenului său: „Haideți să facem cărămizi și să le ardem bine.“ Ei foloseau cărămizi în loc de pietre și smoală în loc de mortar.4Apoi au zis: „Haideți! Să ne construim o cetate și un turn cu vârful până la ceruri și să ne facem un nume, ca să nu fim împrăștiați pe fața întregului pământ!“5DOMNUL S‑a coborât să vadă cetatea și turnul pe care oamenii le construiau.6DOMNUL a zis: „Iată, ei sunt un singur popor, toți au aceeași limbă, iar acesta este doar începutul a ceea ce vor să facă. Nimic din ceea ce și‑au propus să facă nu va fi imposibil pentru ei.7Haideți! Să Ne coborâm și să le încurcăm acolo limba, astfel încât să nu‑și mai înțeleagă limba unii altora.“8Astfel, DOMNUL i‑a împrăștiat de acolo pe suprafața întregului pământ, iar ei au încetat să mai construiască cetatea.9De aceea, cetății i s‑a pus numele Babel[2], pentru că acolo DOMNUL a încurcat limba întregului pământ și apoi i‑a împrăștiat pe suprafața întregului pământ.
Urmașii lui Sem până la Avram
10Aceasta este istoria[3] lui Sem. La vârsta de o sută de ani, la doi ani după potop, lui Sem i s‑a născut Arpahșad. (Gen 2:4; 1 Cro 1:24)11După nașterea lui Arpahșad, Sem a mai trăit cinci sute de ani și i s‑au mai născut fii și fiice.12La vârsta de treizeci și cinci de ani, lui Arpahșad i s‑a născut Șelah.13După nașterea lui Șelah, Arpahșad a mai trăit patru sute trei ani și i s‑au mai născut fii și fiice.14La vârsta de treizeci de ani, lui Șelah i s‑a născut Eber.15După nașterea lui Eber, Șelah a mai trăit patru sute trei ani și i s‑au mai născut fii și fiice.16La vârsta de treizeci și patru de ani, lui Eber i s‑a născut Peleg.17După nașterea lui Peleg, Eber a mai trăit patru sute treizeci de ani și i s‑au mai născut fii și fiice.18La vârsta de treizeci de ani, lui Peleg i s‑a născut Reu.19După nașterea lui Reu, Peleg a mai trăit două sute nouă ani și i s‑au mai născut fii și fiice.20La vârsta de treizeci și doi de ani, lui Reu i s‑a născut Serug.21După nașterea lui Serug, Reu a mai trăit două sute șapte ani și i s‑au mai născut fii și fiice.22La vârsta de treizeci de ani, lui Serug i s‑a născut Nahor.23După nașterea lui Nahor, Serug a mai trăit două sute de ani și i s‑au mai născut fii și fiice.24La vârsta de douăzeci și nouă de ani, lui Nahor i s‑a născut Terah.25După nașterea lui Terah, Nahor a mai trăit o sută nouăsprezece ani și i s‑au mai născut fii și fiice.26La vârsta de șaptezeci de ani, lui Terah i s‑au născut Avram, Nahor și Haran.
Urmașii lui Terah
27Aceasta este istoria[4] lui Terah: lui Terah i s‑au născut Avram, Nahor și Haran. Lui Haran i s‑a născut Lot. (Gen 2:4)28Haran a murit înaintea tatălui său, Terah, în țara în care s‑a născut, în Ur din Caldeea.29Avram și Nahor și‑au luat soții. Numele soției lui Avram era Sarai, iar numele soției lui Nahor era Milca. Ea era fiica lui Haran, tatăl Milcăi și al Iscăi.30Sarai era stearpă; ea nu avea copii.31Terah i‑a luat pe fiul său Avram și pe nepotul său Lot, fiul lui Haran, precum și pe Sarai, nora sa și soția fiului său Avram, și au ieșit împreună din Ur, din Caldeea, ca să meargă în țara Canaan. Au ajuns în Haran[5] și au locuit acolo.32Terah a trăit două sute cinci ani, apoi a murit în Haran.
Genesa 11
nuBibeln
Babels torn och språkförbistringen
1Alla människorna på jorden talade ett och samma språk.2När de spred sig österut, upptäckte de en slätt i Shinar[1] och bosatte sig där.3De sa till varandra: ”Låt oss tillverka bränt tegel.” Så använde de tegel som byggsten och beck som murbruk.4Sedan sa de: ”Låt oss bygga en stad med ett torn som når upp till himlen och göra vårt namn känt, så att vi inte skingras över hela jorden.”5Men när HERREN kom ned för att se staden och tornet som de höll på att bygga,6sa han: ”De är ett folk och har ett och samma språk. När de börjar så här kommer inget att bli omöjligt för dem!7Kom, låt oss gå dit ner och ge dem olika språk, så att de blir förvirrade och inte kan förstå varandra!”8Så skingrade HERREN dem över hela jorden, och de slutade att bygga på staden.9Det är därför som den kallas Babel[2], för det var där som HERREN förvirrade dem genom språkförbistringen och skingrade dem därifrån över hela jorden.
Berättelsen om Sems släkt
10Detta är berättelsen om Sems släkt. När Sem var 100 år gammal, föddes hans son Arpakshad två år efter floden.11Efter Arpakshads födelse levde Sem ytterligare 500 år och fick söner och döttrar.12När Arpakshad var 35 år gammal föddes hans son Shelach,13och därefter levde han ytterligare 403 år och fick söner och döttrar.14Shelach var 30 år gammal när hans son Ever föddes,15och han levde därefter ytterligare 403 år och fick söner och döttrar.16Ever var 34 år gammal när hans son Peleg föddes,17och han levde därefter ytterligare 430 år och fick söner och döttrar.18Peleg var 30 år gammal när hans son Regu föddes,19och han levde därefter ytterligare 209 år och fick söner och döttrar.20Regu var 32 år gammal när Serug föddes,21och han levde därefter ytterligare 207 år och fick söner och döttrar.22Serug var 30 år gammal när hans son Nachor föddes,23och han levde därefter ytterligare 200 år och fick söner och döttrar.24Nachor var 29 år gammal när hans son Terach föddes,25och han levde därefter ytterligare 119 år och fick söner och döttrar.26När Terach var 70 år gammal var han far till Abram, Nachor och Haran.
Från Terach till Abram
27Detta är berättelsen om Terachs släkt. Terach var far till Abram, Nachor och Haran, och Haran var far till Lot.28Haran dog i det land där han föddes, i Ur i Kaldéen, medan hans far ännu levde.29Både Abram och Nachor gifte sig. Abrams hustru hette Saraj, och Nachors hustru Milka, dotter till Haran som var far till både Milka och Jiska.30Men Saraj kunde inte få några barn.31Terach tog sin son Abram, sin sonson Lot, Harans son, och sin svärdotter Saraj och lämnade Ur i Kaldéen för att flytta till Kanaans land. Men de stannade och bosatte sig i staden Harran.32Där dog Terach, 205 år gammal.