Faptele Apostolilor 11 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

1 Apostolii și frații care erau în Iudeea au auzit că neamurile au primit și ele Cuvântul lui Dumnezeu. 2 Când Petru s‑a suit la Ierusalim, unii dintre creștinii circumciși îl judecau, 3 zicând: – Ai intrat în casă la niște bărbați necircumciși și ai mâncat cu ei! 4 Atunci Petru a început să le explice pe rând cele întâmplate și le‑a zis: 5 – Eram în cetatea Iafo și, în timp ce mă rugam, am avut^[1], într‑o răpire sufletească, o viziune. Am văzut un obiect coborând – ceva ca o pânză mare fiind adusă jos din cer, de cele patru colțuri – și venind până la mine. 6 M‑am uitat în ea cu atenție și am văzut patrupede de pe pământ, fiare sălbatice, târâtoare^[2] și păsări ale cerului. (Fapte 10:12) 7 Apoi am auzit un glas care mi‑a zis: „Petru, ridică‑te, înjunghie și mănâncă!“ 8 Însă eu am zis: „Nicidecum, Doamne! Căci niciodată n‑a intrat în gura mea ceva întinat sau necurat!“ 9 Dar glasul mi‑a vorbit a doua oară din cer: „Ceea ce a curățit Dumnezeu, să nu consideri întinat!“ 10 Lucrul acesta s‑a întâmplat de trei ori. Apoi toate au fost ridicate iarăși la cer. 11 Și iată că imediat după aceea, la poarta casei în care eram, stăteau trei bărbați trimiși la mine din Cezareea^[3]. (Fapte 8:40) 12 Duhul mi‑a spus să mă duc cu ei fără să fac deosebire. Împreună cu mine au mers și acești șase frați. Am intrat în casa acelui om, 13 iar el ne‑a istorisit cum a văzut un înger stând în casa lui și zicând: „Trimite la Iafo și cheamă‑l pe Simon, numit și Petru, 14 care îți va spune cuvinte prin care vei fi mântuit tu și toată familia ta!“ 15 În timp ce eu începusem să vorbesc, Duhul Sfânt S‑a coborât peste ei, așa cum S‑a coborât și peste noi la început. 16 Atunci mi‑am amintit de cuvintele Domnului, așa cum El obișnuia să spună: „Ioan, într-adevăr, a botezat cu^[4] apă, dar voi veți fi botezați cu Duhul Sfânt.“ 17 Deci, dacă Dumnezeu le‑a dat același dar ca și nouă, care am crezut în Domnul Isus Cristos, cine eram eu ca să‑L pot împiedica^[5] pe Dumnezeu?! 18 Când au auzit ei aceste lucruri, s‑au liniștit și L‑au slăvit pe Dumnezeu, zicând: „Așadar, Dumnezeu le‑a dat și neamurilor pocăința care duce la viață!“

Biserica în Antiohia

19 Cei ce fuseseră împrăștiați din cauza persecuției care avusese loc în urma uciderii lui Ștefan au ajuns până în Fenicia, în Cipru și în Antiohia^[6]. Ei nu vorbeau despre Cuvânt nimănui în afară de iudei. 20 Câțiva dintre ei însă, niște bărbați din Cipru și din Cirena, care veniseră în Antiohia, le‑au vorbit și grecilor, vestindu‑le Evanghelia despre Domnul Isus. 21 Mâna Domnului era cu ei, și astfel un mare număr de oameni care au crezut, s‑au întors la Domnul. 22 Vestea despre ei a ajuns și la urechile bisericii care era în Ierusalim, astfel că l‑au trimis pe Barnabas să meargă până în Antiohia. 23 Când a ajuns el și a văzut harul lui Dumnezeu, s‑a bucurat și i‑a îndemnat pe toți să rămână lângă Domnul cu o inimă devotată.^[7] 24 Căci Barnabas era un om bun și plin de Duhul Sfânt și de credință. Și o mulțime mare de oameni a fost adăugată la Domnul. 25 S‑a dus apoi la Tars ca să‑l caute pe Saul 26 și, când l‑a găsit, l‑a dus în Antiohia. Astfel, timp de un an întreg, ei s‑au adunat cu biserica și au dat învățătură la o mare mulțime de oameni. În Antiohia, ucenicii au fost numiți pentru prima oară „creștini“^[8]. (Fapte 26:28; 1 Pe 4:16) 27 În acele zile, au coborât din Ierusalim în Antiohia niște profeți. 28 Unul dintre ei, pe nume Agab, s‑a ridicat și a arătat, prin Duhul Sfânt, că urmează să vină o mare foamete în toată lumea^[9]. Și așa s‑a și întâmplat în timpul lui Claudius^[10]. 29 Atunci ucenicii au hotărât să le trimită ajutor fraților care locuiau în Iudeea, fiecare după posibilitățile lui; 30 și așa au și făcut, trimițând acest ajutor bătrânilor^[11], prin Barnabas și Saul.

nuBibeln

Petrus rapport till församlingen i Jerusalem

1 Snart fick apostlarna och de andra troende i Judeen höra att också andra folk hade tagit emot Guds ord. 2 När Petrus kom till Jerusalem, började de omskurna kritisera honom: 3 ”Du har besökt oomskurna och ätit med dem!” 4 Då berättade Petrus för dem vad som hade hänt. Han sa: 5 ”När jag var i Joppe och bad, fick jag se en syn. Jag såg något som liknade en stor duk sänkas ner från himlen. Duken var upphängd i sina fyra hörn och kom ända ner till mig. 6 När jag undersökte den närmare, fick jag se att där var markens fyrfotadjur, såväl vilda som tama, kräldjur och himlens fåglar. 7 Och jag hörde en röst säga: ’Petrus, res dig upp, slakta och ät!’ 8 Men jag svarade: ’Nej aldrig, Herre! Jag har aldrig ätit något som är oheligt eller orent.’ 9 Men rösten från himlen hördes en andra gång: ’Om Gud har gjort något rent, ska du inte behandla det som orent.’ 10 Detta hände tre gånger och sedan drogs alltihop upp till himlen igen. 11 I samma stund kom tre män till huset där vi var. De hade skickats från Caesarea för att hämta mig 12 och Anden sa till mig att följa med dem utan att tveka. De här sex männen följde också med mig och vi kom hem till den där mannen. 13 Mannen talade om för oss att en ängel hade visat sig för honom i hans hus och sagt till honom: ’Skicka bud till Joppe och låt hämta Simon som kallas Petrus, 14 för han har något att berätta som kan rädda både dig och alla i ditt hus.’ 15 När jag började tala, kom den heliga Anden över dem precis som över oss den första tiden. 16 Då mindes jag att Herren hade sagt: ’Johannes döpte er i vatten, men ni ska bli döpta i den heliga Anden.’ 17 Så om nu Gud gav dessa samma gåva som han gav till oss, hur skulle jag då kunna sätta mig upp mot Gud?” 18 När de andra hörde detta blev de lugna och hyllade Gud och sa: ”Tänk att Gud också har gett andra folk möjligheten att vända om och få liv!”

Församlingen i Antiochia

19 De som hade skingrats under den förföljelse som startade med Stefanos hade nu kommit ända till Fenikien, Cypern och Antiochia. De predikade ordet bara för judarna. 20 Men några av dem som var från Cypern och Kyrene reste till Antiochia och där talade de också till icke-judar och berättade evangeliet om Herren Jesus. 21 Och Herren var med dem och gav dem kraft, så att ett stort antal människor kom till tro och vände om till Herren. 22 Ryktet om detta nådde församlingen i Jerusalem som genast skickade dit Barnabas. 23 När han kom fram och fick se vad Gud i sin nåd hade gjort, blev han glad och uppmanade dem alla att av hela hjärtat hålla sig till Herren. 24 Barnabas var en god man, fylld av den heliga Anden och tro. En mängd folk fördes till Herren. 25 Efter detta reste Barnabas vidare till Tarsos för att söka upp Saul 26 och när han hittat honom, tog han honom med sig till Antiochia. Där stannade de sedan tillsammans i församlingen under ett helt år och undervisade ett stort antal människor. Det var i Antiochia som lärjungarna första gången kallades kristna. 27 Under den här tiden kom några profeter från Jerusalem till Antiochia. 28 En av dem som hette Agabos reste sig och förutsade genom Anden att en svår hungersnöd skulle drabba hela världen – den inträffade sedan under kejsar Claudius. 29 Lärjungarna beslöt att skicka understöd till de troende i Judeen, var och en så mycket han hade råd med. 30 De gjorde så och skickade sin gåva med Barnabas och Saul till församlingsledarna.