1Filistenii și‑au adunat toate trupele la Afek, în timp ce Israel și‑a așezat tabăra în apropiere de izvorul care se află în Izreel.2Domnitorii filistenilor mărșăluiau cu sutele și miile lor, iar David cu oamenii lui mărșăluiau în urmă, cu Achiș.3Conducătorii filistenilor însă au zis: – Ce caută evreii aceștia aici? Achiș le‑a răspuns: – Nu este acesta David, slujitorul lui Saul, regele lui Israel, care a fost cu mine aceste zile și acești ani și în care nu am găsit nimic greșit, din ziua venirii lui și până în ziua aceasta?4Dar conducătorii filistenilor s‑au mâniat pe el și i‑au zis: – Trimite‑l pe omul acesta înapoi! Să se întoarcă în locul pe care i l‑ai stabilit, ca nu cumva să se coboare cu noi în luptă și să ne devină dușman în timpul luptei. Cum ar putea acesta să se facă din nou plăcut stăpânului său? Oare nu cu capetele acestor oameni?5Nu este acesta David, despre care cântau în timpul dansurilor, zicând: „Saul a ucis miile lui, iar David zecile lui de mii?“6Achiș l‑a chemat pe David și i‑a zis: – Viu este DOMNUL că ai fost drept și‑mi place când ieși și vii împreună cu mine în tabără. Nu am găsit în tine nimic rău din ziua venirii tale la mine și până astăzi, însă nu ești pe placul domnitorilor.7Întoarce‑te acum și mergi în pace, pentru ca să nu faci ceva care să nu placă domnitorilor filistenilor.8Însă David i‑a răspuns lui Achiș: – Dar ce am făcut? Ce ai găsit în robul tău, începând din ziua în care am venit în prezența ta și până în ziua aceasta, încât să nu merg să lupt împotriva dușmanilor stăpânului meu, regele?9Achiș i‑a răspuns: – Știu că în ochii mei ești atât de plăcut ca un înger al lui Dumnezeu. Totuși, conducătorii filistenilor au zis: „Să nu vină cu noi în luptă!“10Prin urmare, scoală‑te dis‑de‑dimineață împreună cu slujitorii stăpânului tău, care au venit cu tine. Și după ce vă sculați dis‑de‑dimineață, plecați de îndată ce se luminează.11David și oamenii lui s‑au sculat dis‑de‑dimineață ca să plece și să se întoarcă în țara filistenilor, iar filistenii s‑au suit la Izreel.
1 Samuel 29
nuBibeln
Filistéernas hövdingar litar inte på David
1Den filistéiska armén samlade nu alla sina styrkor i Afek, medan israeliterna slog läger vid Jisreels källa.2De filistéiska hövdingarna ledde sina trupper i avdelningar om hundra och tusen man och längst bak marscherade David och hans män tillsammans med Akish.3Men de filistéiska hövdingarna sa: ”Vad gör de där hebréerna här?” Akish svarade: ”Det här är David som tidigare tjänade Israels kung Saul. Han har varit med mig i över ett år nu och jag har inte funnit något hos honom som jag kan anmärka på.”4Men de filistéiska ledarna blev förargade. ”Skicka tillbaka honom till den stad du gett honom!” sa de. ”Han får inte strida med oss! Han kommer att vända sig emot oss. Finns det något bättre sätt för honom att försona sig med sin herre än genom att låta våra huvuden rulla?5Det var ju honom som de israelitiska kvinnorna sjöng om i sina danser: ’Saul har slagit sina tusen och David sina tiotusen!’ ”6Då kallade Akish på David och sa: ”Så sant HERREN lever, du är pålitlig och jag skulle vilja ha dig med oss, för jag har inte funnit något klandervärt hos dig sedan du kom till mig. Men mina befälhavare säger nej.7Jag ber dig vända tillbaka i lugn och ro för att inte reta upp dem.”8”Vad har jag gjort?” frågade David. ”Har du under hela den tid jag varit hos dig funnit något att klandra mig, din tjänare, för? Varför får jag inte strida mot dina fiender, min herre och konung?”9Men Akish svarade: ”I mina ögon är du som en Guds ängel, men mina befälhavare vill inte ha dig med i striden.10Så stig nu upp tidigt i morgon bitti tillsammans med din herres tjänare som kommit med dig och gå tillbaka till den stad jag har gett er. Lämna oss så snart det blir ljust!”11David steg upp tidigt följande morgon och vände tillbaka till filistéernas land, medan den filistéiska armén drog vidare mot Jisreel.