1David și‑a zis în inima lui: „Într‑o zi, voi fi spulberat de mâna lui Saul. Nimic nu este mai bine pentru mine decât să fug în țara filistenilor. Astfel, Saul va renunța să mă mai caute pe întreg teritoriul lui Israel și voi scăpa din mâna lui.“2David s‑a ridicat și a trecut, împreună cu cei șase sute de bărbați care erau cu el, la Achiș, fiul lui Maoc, regele Gatului.3David și oamenii lui au locuit cu Achiș în Gat, fiecare împreună cu familia lui, iar David împreună cu cele două soții ale sale: Ahinoam din Izreel și Abigail, fosta soție a lui Nabal, din Carmel.4Când i s‑a spus lui Saul că David a fugit la Gat, acesta a încetat să‑l mai caute.5David i‑a zis lui Achiș: „Te rog, dacă am găsit bunăvoință înaintea ta[1], să mi se dea un loc într‑una din cetățile țării și voi locui acolo. De ce să locuiască robul tău în cetatea regală, împreună cu tine?“6Astfel, în acea zi, Achiș i‑a dat Țiklagul. De aceea Țiklagul a rămas al regilor lui Iuda până în ziua aceasta.7Perioada de timp[2] în care David a locuit în țara filistenilor a fost de un an și patru luni.8David și oamenii lui se suiau și năvăleau împotriva gheșuriților, a ghirziților și a amalekiților. Încă din vremuri străvechi, aceștia locuiau teritoriul dinspre Șur până în țara Egiptului.9David pustia țara și nu lăsa în viață niciun bărbat și nicio femeie. Lua oile, vitele, măgarii, cămilele și hainele și se întorcea la Achiș.10Când Achiș întreba: „Unde ați năvălit astăzi?“, David răspundea: „În Neghevul[3] lui Iuda!“ sau „În Neghevul ierahmeeliților!“ sau „În Neghevul cheniților!“11David nu lăsa în viață niciun bărbat și nicio femeie, ca nu cumva vreunul să vină la Gat și să mărturisească împotriva lor, zicând: „Așa a făcut David!“ Acesta a fost obiceiul lui pe toată perioada cât a locuit în țara filistenilor.12Achiș se încredea în David și zicea: „Cu siguranță s‑a făcut urât în poporul său Israel, și‑mi va fi slujitor pentru totdeauna.“
1 Samuel 27
nuBibeln
David hos filistéerna
1Men David tänkte för sig själv: ”Endera dagen får Saul tag i mig i alla fall. Det är bäst jag flyr bort till filistéerna. Då kommer Saul att ge upp och sluta jaga mig överallt i Israel och då kan jag komma utom räckhåll för honom.”2Han tog med sig sina sexhundra män och gick till kungen i Gat, Akish, Maoks son.3Han och hans män bosatte sig med sina familjer i Gat hos Akish. David hade med sig sina båda hustrur, Achinoam från Jisreel och Navals änka Avigajil från Karmel.4När Saul fick reda på att David hade flytt till Gat, slutade han att jaga honom.5En dag sa David till Akish: ”Om du ser välvilligt på mig, låt mig då få bosätta mig i någon av städerna ute på landsbygden i stället för att bo här i huvudstaden hos dig, min herre!”6Kungen gav honom då Siklag som än i dag tillhör judakungarna7och David bodde där bland filistéerna i ett år och fyra månader.8David och hans män anföll och plundrade geshuréerna, girséerna och amalekiterna, folk som sedan lång tid tillbaka levde nära Shur längs vägen till Egypten.9De lät inte en enda människa, vare sig man eller kvinna, komma undan med livet i behåll i de byar de plundrade och de tog med sig alla får, oxar, åsnor och kameler och alla kläder de kom över. Sedan återvände han till Akish.10När Akish frågade: ”Vart gick ert plundringståg i dag?”, brukade David svara: ”Mot Judas del av Negev”, eller: ”Mot Jerachmeels”, eller: ”Mot keniternas.”[1]11Han lämnade ju inga överlevande kvar som kunde komma till Gat och berätta vad David egentligen hade gjort. Så gick David till väga under hela den tid han bodde bland filistéerna.12Och kung Akish trodde på David och tog för givet att Israels folk vid det här laget måste hata honom bittert. Därför tänkte han: ”Nu måste David stanna här och tjäna mig för alltid!”