1 Samuel 18 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

David, invidiat de Saul

1 După ce David a terminat de vorbit cu Saul, sufletul lui Ionatan s‑a legat de sufletul lui David. Ionatan l‑a iubit ca pe propriul său suflet. 2 În ziua aceea, Saul l‑a ținut pe David la el și nu l‑a lăsat să se întoarcă în casa tatălui său. 3 Ionatan a încheiat un legământ cu David pentru că îl iubea ca pe propriul său suflet. 4 Ionatan și‑a scos mantaua pe care o purta și i‑a dat‑o lui David. I‑a dat și hainele sale de luptă, sabia sa, arcul său și cingătoarea sa. 5 David se ducea oriunde îl trimitea Saul, și reușea^[1] în toate. De aceea Saul l‑a pus în fruntea războinicilor. Lucrul acesta a fost plăcut atât înaintea întregului popor, cât și înaintea slujitorilor lui Saul.^[2] 6 La întoarcerea lui David de la uciderea filisteanului, în timp ce veneau ei, femeile din toate cetățile lui Israel au ieșit în întâmpinarea regelui Saul. Ele cântau cântări de bucurie și dansau în sunetul tamburinelor și al lăutelor. 7 Femeile cântau, în veselia lor, zicând: „Saul a ucis miile lui, iar David zecile lui de mii.“ 8 Lui Saul nu i‑au plăcut aceste cuvinte și s‑a înfuriat foarte tare, zicând: „I‑au dat lui David zecile de mii, iar mie doar miile. Acum nu‑i mai lipsește decât regatul.“ 9 Și din ziua aceea, Saul l‑a privit cu suspiciune^[3] pe David. 10 În ziua următoare, duhul cel rău^[4] de la Dumnezeu a venit peste Saul, care profețea^[5] înăuntrul casei sale. David cânta la liră, așa cum făcea în fiecare zi, iar Saul avea în mână o suliță. (1 Sam 16:14; 1 Re 18:29) 11 Saul a aruncat sulița, gândindu‑se: „Îl voi țintui pe David de zid.“ Însă David s‑a ferit de el de două ori. 12 Lui Saul i‑a fost teamă de David pentru că DOMNUL era cu acesta, dar de Saul Se îndepărtase. 13 De aceea Saul l‑a îndepărtat de lângă el și l‑a pus căpetenie peste o mie de oameni. David ieșea și intra în fruntea poporului. 14 El reușea în toate căile lui și DOMNUL era cu el. 15 Când Saul a văzut că David reușea întotdeauna, i‑a fost frică de el. 16 Însă tot Israelul și Iuda îl iubeau pe David pentru că acesta ieșea și intra în fruntea lor. 17 Atunci Saul i‑a zis lui David: – Iată, ți‑o voi da de soție pe Merab, fiica mea cea mare; numai să‑mi fii un luptător viteaz și să porți războaiele DOMNULUI! Saul însă își zicea: „Să nu fie mâna mea împotriva lui, ci să fie mâna filistenilor împotriva lui.“ 18 David i‑a răspuns lui Saul: – Cine sunt eu și cine este neamul meu, clanul tatălui meu în Israel, ca să fiu ginerele regelui? 19 Însă atunci când a sosit timpul ca Merab, fiica lui Saul, să‑i fie dată lui David de soție, ea a fost dată lui Adriel din Mehola.

David, ginerele lui Saul

20 Mihal, o altă fiică a lui Saul, îl iubea pe David. L‑au înștiințat pe Saul, iar lui i‑a plăcut lucrul acesta. 21 Atunci Saul și‑a zis: „I‑o voi da ca să‑i fie o cursă și astfel mâna filistenilor va fi împotriva lui.“ Saul i‑a zis lui David pentru a doua oară: – Astăzi vei fi ginerele meu. 22 Apoi Saul le‑a poruncit slujitorilor săi: – Vorbiți‑i lui David în taină și spuneți‑i: „Iată că regele își găsește plăcerea în tine și toți slujitorii săi te iubesc. Acceptă, așadar, să fii ginerele regelui.“ 23 Slujitorii lui Saul i‑au spus aceste cuvinte lui David, dar David a zis: – Credeți că este un lucru neînsemnat să fii ginerele regelui? Eu sunt un om sărac și de puțină însemnătate. 24 Slujitorii lui Saul l‑au înștiințat de cuvintele acestea pe care le spusese David. 25 Atunci Saul a zis: „Așa să‑i vorbiți lui David: «Regele nu dorește zestre, ci o sută de prepuțuri de‑ale filistenilor, astfel încât regele să fie răzbunat pe dușmanii lui.»“ Saul însă plănuia să‑l facă pe David să cadă în mâinile filistenilor. 26 Slujitorii lui Saul i‑au spus aceste cuvinte lui David, și propunerea de a fi ginerele regelui a fost dreaptă în ochii lui David. Înainte să se împlinească vremea hotărâtă, 27 David s‑a ridicat, a plecat împreună cu oamenii săi și a ucis două sute de filisteni. A adus prepuțurile lor și le‑a dat în număr întreg regelui, ca să devină ginerele regelui. Atunci Saul i‑a dat‑o de soție pe fiica sa Mihal. 28 Când Saul a văzut și a înțeles că DOMNUL era cu David și că Mihal, fiica lui, îl iubea, 29 s‑a temut și mai tare de David. Saul i‑a fost dușman lui David în toate zilele. 30 Domnitorii filisteni ieșeau la război și, ori de câte ori ieșeau, David reușea mai multe isprăvi^[6] decât toți slujitorii lui Saul. Și numele lui a ajuns foarte prețuit.

nuBibeln

Davids och Jonatans vänskap

Saul blir avundsjuk på David

1 När Saul hade slutat sitt samtal med David, blev Jonatan djupt fäst vid David. Han älskade honom lika mycket som sitt eget liv. 2 Saul behöll nu David hos sig och lät honom inte återvända hem. 3 Jonatan ingick ett förbund med David, eftersom han älskade honom som sitt eget liv. 4 Han tog av sig sin mantel och gav den till David tillsammans med sina övriga kläder och sitt svärd, sin båge och sitt bälte. 5 Vilka uppdrag Saul än gav till David utförde han dem framgångsrikt. Saul gjorde honom därför till befälhavare i sin armé. Det uppskattades av både folket och männen i Sauls tjänst. 6 När den segrande israelitiska armén återvände hem efter att David dödat filistén, möttes den av kvinnor från Israels alla städer. De hade kommit för att fira segern och möta kung Saul och de sjöng och dansade av glädje med tamburiner och cymbaler. 7 Kvinnorna dansade och sjöng: ”Saul har slagit sina tusen och David sina tiotusen!” 8 Saul blev mycket vred och sa: ”De ger David äran av att ha dödat tiotusen, men jag får bara äran av att ha dödat tusen! Nu är det bara kungamakten som fattas honom!” 9 Och från den dagen såg kung Saul med avund på David. 10 Nästa dag kom en ond ande från HERREN över Saul och han bar sig åt som en besatt^[1] inne i sitt hus. David spelade på harpan som han brukade. Men Saul hade ett spjut i handen 11 och plötsligt kastade^[2] han det mot David och sa: ”Jag ska nagla fast honom vid väggen!” Två gånger lyckades David vika undan. 12 Saul var rädd för David, eftersom HERREN var med David men hade lämnat honom själv. 13 Därför skickade han bort David och gav honom befälet över en avdelning på tusen man, som David sedan anförde under olika uppdrag. 14 David lyckades väl i allt han gjorde, för HERREN var med honom. 15 Saul märkte också detta och han blev allt mer rädd för honom. 16 Men hela Juda och Israel älskade David, eftersom han ledde dem i striderna.

David gifter sig med Sauls dotter

17 En dag sa Saul till David: ”Jag är beredd att ge dig min dotter Merav till hustru.^[3] Men du måste tjäna mig tappert och kämpa för HERREN.” Saul tänkte nämligen för sig själv: ”Jag ska sända ut honom att slåss mot filistéerna och låta dem döda honom, så slipper jag göra det själv.” 18 ”Skulle jag bli svärson åt själve kungen, jag som kommer från en så obetydlig familj och så enkla förhållanden?” sa David till Saul. 19 Men när det väl blev dags för bröllop, lät Saul istället gifta bort sin dotter med Adriel från Mechola. 20 Under tiden hade dock Sauls dotter Mikal blivit kär i David och Saul blev glad när han hörde detta. 21 ”Jag ska ge henne till honom. Här kommer ännu ett tillfälle: med henne som lockbete kan filistéerna ta honom”, tänkte han för sig själv. Men till David sa han: ”Du kan fortfarande bli min svärson, för jag tänker ge min dotter Mikal till dig.” 22 Sedan bad Saul sina män att tala i enrum med David och låta honom förstå att kungen verkligen tyckte om honom och att de alla älskade honom och ville att han skulle acceptera kungens förslag och bli hans svärson. 23 Men David svarade: ”Hur kan en fattig och obetydlig man som jag gifta sig med kungens dotter?” 24 När Sauls män rapporterade detta till kungen, 25 sa han till dem: ”Berätta för David att den enda hemgift kungen begär är förhudarna från 100 filistéer som hämnd på sina fiender.” Men vad Saul egentligen ville var att David skulle dödas i striden. 26 David accepterade villkoret för att bli kungens måg och innan tidsfristen gått ut, 27 hade han och hans män dödat 200 filistéer och överlämnat deras förhudar till kungen. Och då gav Saul sin dotter Mikal åt David. 28 När kungen insåg att HERREN verkligen var med David och förstod att hans dotter Mikal älskade David^[4], 29 blev han ännu mer rädd för honom. Han blev Davids fiende för all framtid. 30 Men varje gång den filistéiska armén anföll var David mer framgångsrik än Sauls övriga officerare och Davids namn blev välkänt.