Romani 11 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Rămășița lui Israel

1 Atunci întreb: Și‑a respins Dumnezeu poporul? În niciun caz! Căci și eu sunt israelit, din sămânța lui Avraam, din seminția lui Beniamin. 2 Dumnezeu nu Și‑a respins poporul, pe care l‑a cunoscut mai dinainte. Nu știți ce spune Scriptura despre Ilie, cum se roagă el lui Dumnezeu împotriva lui Israel? 3 „Doamne, Ți‑au omorât profeții, Ți‑au dărâmat altarele. Numai eu singur am mai rămas, iar ei încearcă să‑mi ia viața.“^[1] (1 Re 19:10; 1 Re 19:14) 4 Dar ce i‑a răspuns Dumnezeu^[2]? „Mi‑am păstrat șapte mii de bărbați care nu și‑au aplecat genunchiul înaintea lui Baal^[3].“^[4] (1 Re 19:18) 5 Tot așa este și în vremea de acum: există o rămășiță potrivit alegerii harului, 6 iar dacă este prin har, atunci nu mai este prin fapte, pentru că altfel harul n‑ar mai fi har. 7 Ce putem spune atunci? Israel n‑a obținut ceea ce căuta, dar cei aleși au obținut. Iar ceilalți au fost împietriți, 8 așa cum este scris: „Dumnezeu le‑a dat un duh de adormire, ochi să nu vadă și urechi să nu audă, până în ziua de azi.“^[5] (Deut 29:4; Is 29:10) 9 Iar David spune: „Să li se prefacă masa într‑o cursă, într‑un laț, într‑o capcană^[6] și o răsplătire pe măsură! 10 Să li se întunece ochii ca să nu mai vadă! Fă să li se încovoaie mereu spinarea!“^[7] (Ps 69:22)

Mântuirea neamurilor

11 Prin urmare, întreb: s‑au împiedicat ei ca să cadă? În niciun caz, ci, datorită alunecării^[8] lor, mântuirea a ajuns la neamuri, pentru a‑i face pe israeliți geloși. 12 Deci, dacă alunecarea lor a fost bogăție pentru lume, iar înfrângerea lor a fost bogăție pentru neamuri, cu cât mai mult va fi întoarcerea lor deplină^[9]!? 13 Acum vă vorbesc vouă, neamurilor: întrucât sunt un apostol al neamurilor, eu îmi glorific slujirea, 14 încercând cumva să stârnesc gelozia neamului meu și să‑i salvez astfel pe unii dintre ei. 15 Căci dacă respingerea^[10] lor a adus împăcarea lumii, ce va aduce atunci primirea lor, dacă nu viață din morți?! 16 Iar dacă cel dintâi rod este sfânt, atunci și aluatul este sfânt^[11]; și dacă rădăcina este sfântă, atunci și ramurile sunt sfinte. (Num 15:17) 17 Dar dacă unele ramuri au fost rupte și tu, care ești o ramură de măslin sălbatic, ai fost altoită printre ele și ai devenit părtașă la rădăcina^[12] și rodnicia măslinului, 18 nu te lăuda față de ramuri! Dacă te lauzi, amintește‑ți că nu tu susții rădăcina, ci rădăcina te susține pe tine! 19 Vei spune: „Ramurile au fost rupte ca să fiu altoit eu!“ 20 Așa este. Ele au fost rupte prin necredință, iar tu stai în picioare prin credință! Așadar, nu te îngâmfa, ci teme‑te! 21 Căci, dacă n‑a cruțat Dumnezeu ramurile naturale, nu te va cruța nici pe tine! 22 Uită‑te deci la bunătatea și la asprimea lui Dumnezeu: asprime față de cei care au căzut și bunătate față de tine, dacă rămâi în bunătatea Lui. Altfel, și tu vei fi tăiat. 23 Chiar și ei, dacă nu persistă în necredință, vor fi altoiți, pentru că Dumnezeu este în stare să‑i altoiască din nou. 24 Căci dacă tu ai fost tăiat din ceea ce, prin natura sa, este un măslin sălbatic și ai fost altoit, împotriva naturii tale, într‑un măslin bun, cu cât mai mult vor fi altoiți aceștia, care sunt ramuri naturale, în propriul lor măslin!?

Întregul Israel va fi mântuit

25 Căci nu vreau să nu știți taina^[13] aceasta, fraților, ca să nu credeți în voi înșivă că sunteți înțelepți: o parte din Israel a căzut în împietrire,^[14] până când va intra numărul deplin al neamurilor.^[15] 26 Și astfel^[16] tot Israelul va fi mântuit^[17], după cum este scris: „Eliberatorul va veni din Sion; El va îndepărta neevlavia^[18] de la Iacov. 27 Acesta este legământul Meu cu ei, când le voi înlătura păcatele.“^[19] (Is 27:9; Is 59:20; Ier 31:33) 28 În ce privește Evanghelia, ei sunt dușmani din cauza voastră, însă, în ce privește alegerea, ei sunt iubiți datorită patriarhilor. 29 Fiindcă darurile și chemarea lui Dumnezeu sunt fără regret. 30 Căci așa cum voi ați fost cândva neascultători față de Dumnezeu, dar acum vi s‑a arătat milă prin neascultarea acestora, 31 tot astfel și ei sunt acum neascultători, pentru ca, prin mila arătată vouă, să poată primi și ei acum^[20] milă. 32 Căci Dumnezeu i‑a închis pe toți în neascultare, ca să aibă milă de toți.

Laudă lui Dumnezeu

33 O, adâncul bogăției, înțelepciunii și cunoașterii lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecățile Lui și cât de neînțelese sunt căile Lui! 34 „Căci cine a cunoscut gândul Domnului? Sau cine a fost sfătuitorul Lui?^[21] (Is 40:13) 35 Sau cine I‑a dat mai întâi ceva, ca El să trebuiască să‑i dea înapoi?“^[22] (Iov 41:11) 36 Fiindcă din El, prin El și pentru El sunt toate lucrurile. A Lui să fie slava în veci! Amin.

New International Reader’s Version

The Israelites who are faithful

1 So here is what I ask. Did God turn his back on his people? Not at all! I myself belong to Israel. I am one of Abraham’s children. I am from the tribe of Benjamin. 2 God didn’t turn his back on his people. After all, he chose them. Don’t you know what Scripture says about Elijah? He complained to God about Israel. 3 He said, ‘Lord, they have killed your prophets. They have torn down your altars. I’m the only one left. And they are trying to kill me.’ (1 Re 19:10; 1 Re 19:14) 4 How did God answer him? God said, ‘I have kept 7,000 people for myself. They have not bowed down to Baal.’ (1 Re 19:18) 5 Some are also faithful today. They have been chosen by God’s grace. 6 And if they are chosen by grace, then they can’t work for it. If that were true, grace wouldn’t be grace anymore. 7 What should we say then? The people of Israel did not receive what they wanted so badly. Those Israelites who were chosen did receive it. But the rest of the people were made stubborn. 8 It is written, ‘God made it hard for them to understand. He gave them eyes that could not see. He gave them ears that could not hear. And they are still like that today.’ (Deut 29:4; Is 29:10) 9 David says, ‘Let their feast be a trap and a snare. Let them trip and fall. Let them get what’s coming to them. 10 Let their eyes grow dark so they can’t see. Let their backs be bent for ever.’ (Ps 69:22; Ps 69:23)

Two kinds of olive branches

11 Again, here is what I ask. The Israelites didn’t trip and fall once and for all time, did they? Not at all! Because Israel sinned, the Gentiles can be saved. That will make Israel jealous of them. 12 Israel’s sin brought riches to the world. Their loss brings riches to the Gentiles. So then what greater riches will come when all Israel turns to God! 13 I am talking to you who are not Jews. I am the apostle to the Gentiles. So I take pride in the work I do for God and others. 14 I hope somehow to stir up my own people to want what you have. Perhaps I can save some of them. 15 When they were not accepted, it became possible for the whole world to be brought back to God. So what will happen when they are accepted? It will be like life from the dead. 16 The first handful of dough that is offered is holy. This makes all of the dough holy. If the root is holy, so are the branches. 17 Some of the natural branches have been broken off. You are a wild olive branch. But you have been joined to the tree with the other branches. Now you enjoy the life-giving sap of the olive tree root. 18 So don’t think you are better than the other branches. Remember, you don’t give life to the root. The root gives life to you. 19 You will say, ‘Some branches were broken off so that I could be joined to the tree.’ 20 That’s true. But they were broken off because they didn’t believe. You stand only because you do believe. So don’t be proud, but tremble. 21 God didn’t spare the natural branches. He won’t spare you either. 22 Think about how kind God is! Also think about how firm he is! He was hard on those who stopped following him. But he is kind to you. So you must continue to live in his kindness. If you don’t, you also will be cut off. 23 If the people of Israel do not continue in their unbelief, they will again be joined to the tree. God is able to join them to the tree again. 24 After all, weren’t you cut from a wild olive tree? Weren’t you joined to an olive tree that was taken care of? And wasn’t that the opposite of how things should be done? How much more easily will the natural branches be joined to their own olive tree!

All Israel will be saved

25 Brothers and sisters, here is a mystery I want you to understand. It will keep you from being proud. Part of Israel has refused to obey God. That will continue until the full number of Gentiles has entered God’s kingdom. 26 In this way all Israel will be saved. It is written, ‘The God who saves will come from Mount Zion. He will remove sin from Jacob’s family. 27 Here is my covenant with them. I will take away their sins.’ (Is 27:9; Is 59:20; Is 59:21; Ier 31:33; Ier 31:34)

Is 27:9Is 59:20Is 59:21Ier 31:33Ier 31:34

28 As far as the good news is concerned, the people of Israel are enemies. This is for your good. But as far as God’s choice is concerned, the people of Israel are loved. This is because of God’s promises to the founders of our nation. 29 God does not take back his gifts. He does not change his mind about those he has chosen. 30 At one time you did not obey God. But now you have received mercy because Israel did not obey. 31 In the same way, Israel has not been obeying God. But now they receive mercy because of God’s mercy to you. 32 God has found everyone guilty of not obeying him. So now he can have mercy on everyone.

Praise to God

33 How very rich are God’s wisdom and knowledge! How he judges is more than we can understand! The way he deals with people is more than we can know! 34 ‘Who can ever know what the Lord is thinking? Or who can ever give him advice?’ (Is 40:13) 35 ‘Has anyone ever given anything to God, so that God has to pay them back?’ (Iov 41:11) 36 All things come from him. All things are directed by him. All things are for his praise. May God be given the glory for ever! Amen.