Psalmi 42

Noua Traducere Românească

1 Cum tânjește cerbul după izvoarele de apă, așa tânjește sufletul meu după Tine, Dumnezeule![1] (Ps 32:1)2 Sufletul meu însetează după Dumnezeu, după Dumnezeul cel Viu! Când voi veni și voi vedea fața lui Dumnezeu?3 Lacrimile‑mi sunt hrană zi și noapte, când toată ziua mi se spune: „Unde este Dumnezeul tău?“4 Mi se întristează sufletul când îmi aduc aminte cum treceam prin mulțime, mergând spre Casa lui Dumnezeu,[2] în mijlocul strigătelor de bucurie și de mulțumire ale mulțimii aflate la sărbătoare.5 Suflete al meu, de ce te mâhnești și gemi înăuntrul meu? Nădăjduiește în Dumnezeu, căci iarăși Îi voi mulțumi pentru izbăvirile Lui.6 Dumnezeul meu, sufletul meu se mâhnește înăuntrul meu; de aceea îmi amintesc de Tine, din țara Iordanului, înălțimile Hermonului, din muntele Mițar.7 La vuietul cascadelor Tale, un adânc cheamă un alt adânc. Toate talazurile și valurile Tale au trecut peste mine.8 Ziua, DOMNUL îmi face parte de îndurarea Sa, iar noaptea am cu mine cântarea Lui și rugăciunea către Dumnezeul vieții mele.9 Îi zic lui Dumnezeu, Stânca mea: „De ce m‑ai uitat? De ce să umblu întristat, asuprit de dușman?“10 Ca zdrobirea oaselor este batjocura prigonitorilor mei, când îmi zic toată ziua: „Unde este Dumnezeul tău?“11 Suflete al meu, de ce te mâhnești și de ce gemi înăuntrul meu? Nădăjduiește în Dumnezeu, căci iarăși Îi voi mulțumi pentru izbăvirea mea și pentru că este Dumnezeul meu!

Psalmi 42

New International Reader’s Version

1 A deer longs for streams of water. God, I long for you in the same way.2 I am thirsty for God. I am thirsty for the living God. When can I go and meet with him?3 My tears have been my food day and night. All day long people say to me, ‘Where is your God?’4 When I remember what has happened, I tell God all my troubles. I remember how I used to walk to the house of God. The Mighty One guarded my steps. We shouted with joy and praised God as we went along with the joyful crowd.5 My spirit, why are you so sad? Why are you so upset deep down inside me? Put your hope in God. Once again I will have reason to praise him. He is my Saviour and my God.6 My spirit is very sad deep down inside me. So I will remember you here where the River Jordan begins. I will remember you here on the Hermon mountains and on Mount Mizar.7 You have sent wave upon wave of trouble over me. It roars down on me like a waterfall. All your waves and breakers have rolled over me.8 During the day the LORD sends his love to me. During the night I sing about him. I say a prayer to the God who gives me life.9 I say to God my Rock, ‘Why have you forgotten me? Why must I go around in sorrow? Why am I treated so badly by my enemies?’10 My body suffers deadly pain as my enemies make fun of me. All day long they say to me, ‘Where is your God?’11 My spirit, why are you so sad? Why are you so upset deep down inside me? Put your hope in God. Once again I will have reason to praise him. He is my Saviour and my God.