Psalmi 139 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Pentru dirijor. Un psalm al lui David.

1 DOAMNE, Tu mă cercetezi și mă cunoști! 2 Tu știi când stau jos și când mă ridic și, de departe, îmi cunoști gândurile. 3 Tu îmi cercetezi cărarea și culcușul, și toate căile mi le știi îndeaproape. 4 Căci nici nu‑mi ajunge cuvântul pe limbă și iată că Tu, DOAMNE, îl și cunoști pe de‑a‑ntregul. 5 Tu mă învălui pe dinapoi și pe dinainte și‑Ți pui mâna peste mine. 6 O asemenea cunoștință este prea minunată pentru mine: este atât de înaltă, încât nu o pot pricepe. 7 Unde să plec dinaintea Duhului Tău, unde să fug dinaintea feței Tale? 8 Dacă mă sui în cer, Tu ești acolo! Dacă îmi întind patul în Locuința Morților, iată‑Te și acolo! 9 Purtat de aripile zorilor, mă așez la capătul mării, 10 dar și acolo mâna Ta mă conduce, și dreapta Ta mă apucă. 11 Dacă aș spune: „Sigur întunericul mă va ascunde, iar lumina dimprejurul meu se va preface în noapte“, 12 nici chiar întunericul nu este întunecos pentru Tine; noaptea luminează ca ziua, iar întunericul este ca lumina. 13 Căci Tu mi‑ai întocmit rărunchii; m‑ai țesut în pântecul mamei mele. 14 Îți mulțumesc că sunt o făptură atât de minunată – minunate sunt lucrările Tale! – și sufletul meu știe foarte bine lucrul acesta. 15 Oasele mele nu erau ascunse de Tine când am fost făcut într‑un loc ascuns, când am fost țesut în cele mai de jos locuri ale pământului. 16 Când eram doar un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau, iar în Cartea Ta erau scrise toate zilele care mi‑au fost hotărâte mai înainte să existe vreuna din ele. 17 Cât de greu de pătruns îmi sunt gândurile Tale, Dumnezeule! Cât de mare este numărul lor! 18 Când le număr, sunt mai multe decât boabele de nisip. Când mă trezesc, sunt tot cu Tine. 19 Dumnezeule, de l‑ai ucide pe cel rău! Depărtați‑vă de la mine oameni ai sângelui! 20 Ei, care vorbesc de Tine în chip nelegiuit, dușmanii Tăi, care Îți folosesc Numele în mod nesăbuit! 21 Să nu‑i urăsc pe cei ce Te urăsc, DOAMNE? Să nu‑mi fie scârbă de cei ce se ridică împotriva Ta? 22 Îi urăsc cu o ură desăvârșită: pentru mine, ei sunt niște dușmani. 23 Cercetează‑mă, Dumnezeule, și cunoaște‑mi inima, încearcă‑mă și cunoaște‑mi frământările! 24 Vezi dacă sunt pe o cale idolatră^[1] și condu‑mă pe calea veșniciei^[2]!

New International Reader’s Version

For the director of music. A psalm of David.

1 LORD, you have seen what is in my heart. You know all about me. 2 You know when I sit down and when I get up. You know what I’m thinking even though you are far away. 3 You know when I go out to work and when I come back home. You know exactly how I live. 4 LORD, even before I speak a word, you know all about it. 5 You are all around me, behind me and in front of me. You hold me safe in your hand. 6 I’m amazed at how well you know me. It’s more than I can understand. 7 How can I get away from your Spirit? Where can I go to escape from you? 8 If I go up to the heavens, you are there. If I lie down in the deepest parts of the earth, you are also there. 9 Suppose I were to rise with the sun in the east. Suppose I travel to the west where it sinks into the ocean. 10 Your hand would always be there to guide me. Your right hand would still be holding me close. 11 Suppose I were to say, ‘I’m sure the darkness will hide me. The light around me will become as dark as night.’ 12 Even that darkness would not be dark to you. The night would shine like the day, because darkness is like light to you. 13 You created the deepest parts of my being. You put me together inside my mother’s body. 14 How you made me is amazing and wonderful. I praise you for that. What you have done is wonderful. I know that very well. 15 None of my bones was hidden from you when you made me inside my mother’s body. That place was as dark as the deepest parts of the earth. When you were putting me together there, 16 your eyes saw my body even before it was formed. You planned how many days I would live. You wrote down the number of them in your book before I had lived through even one of them. 17 God, your thoughts about me are priceless. No one can possibly add them all up. 18 If I could count them, they would be more than the grains of sand. If I were to fall asleep counting and then wake up, you would still be there with me. 19 God, I wish you would kill the people who are evil! I wish those murderers would get away from me! 20 They are your enemies. They misuse your name. They misuse it for their own evil purposes. 21 LORD, I really hate those who hate you! I really hate those who rise up against you! 22 I have nothing but hatred for them. I consider them to be my enemies. 23 God, see what is in my heart. Know what is there. Test me. Know what I’m thinking. 24 See if there’s anything in my life you don’t like. Help me live in the way that is always right.