Luca 19 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Isus și Zacheu

1 Isus a intrat în Ierihon și trecea prin cetate. 2 Și iată că un om, pe nume Zacheu, care era șeful colectorilor de taxe și care era bogat, 3 căuta să vadă care este Isus, dar nu putea din cauza mulțimii, căci era mic de statură. 4 Atunci el a alergat înainte și s‑a urcat într‑un sicomor^[1] ca să‑L vadă, căci pe drumul acela urma să treacă. 5 Când a ajuns Isus în locul acela, S‑a uitat în sus și i‑a zis: – Zacheu, dă‑te jos repede, pentru că astăzi trebuie să rămân în casa ta. 6 El s‑a dat repede jos și, bucuros, L‑a primit ca oaspete. 7 Când au văzut acest lucru, toți murmurau și ziceau: – A intrat să poposească la un om păcătos! 8 Dar Zacheu a stat înaintea Domnului și I‑a zis: – Iată, Doamne, jumătate din posesiunile mele le dau celor săraci, iar dacă am înșelat pe cineva cu ceva, îi dau înapoi de patru ori mai mult! 9 Isus i‑a zis: – Astăzi a intrat mântuirea în casa aceasta, deoarece și el este un fiu al lui Avraam! 10 Căci Fiul Omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut.

Pilda celor zece mine

11 În timp ce ascultau aceste lucruri, El a continuat și le‑a spus o pildă, pentru că era aproape de Ierusalim, iar ei credeau că Împărăția lui Dumnezeu urma să se arate deodată. (Mat 25:14) 12 Așadar, le‑a zis: – Un nobil a plecat într‑o țară îndepărtată ca să preia un regat și apoi să se întoarcă.^[2] 13 I‑a chemat pe zece dintre sclavii lui, le‑a dat zece mine^[3] și le‑a zis: „Folosiți‑le în negoț până când mă întorc eu!“ (Lu 7:41) 14 Dar cetățenii lui îl urau și au trimis în urma lui o solie, zicând: „Nu vrem ca acesta să domnească peste noi!“^[4] 15 La întoarcerea sa, după ce a preluat regatul, a spus să fie chemați sclavii aceia, cărora le dăduse argintul, ca să afle cât au câștigat. 16 Primul a venit, zicând: „Stăpâne, mina ta a mai adus încă zece mine.“ 17 Stăpânul i‑a zis: „Bine, sclav bun! Pentru că ai fost credincios într‑un lucru foarte mic, primește autoritate peste zece cetăți!“ 18 Apoi a venit al doilea, zicând: „Mina ta, stăpâne, a mai adus cinci!“ 19 Stăpânul i‑a zis și acestuia: „Primește și tu autoritate peste cinci cetăți!“ 20 Un altul a venit, zicând: „Stăpâne, iată‑ți mina! Am ținut‑o învelită într‑un ștergar, 21 căci m‑am temut de tine, fiindcă ești un om aspru, care iei ceea ce n‑ai pus și seceri ceea ce n‑ai semănat!“ 22 Stăpânul i‑a zis: „Sclav rău, te voi judeca după cuvintele tale! Știai că sunt un om aspru, care iau ceea ce n‑am pus și secer ceea ce n‑am semănat? 23 Atunci de ce n‑ai pus argintul la bancă^[5], pentru ca, la întoarcere, să strâng cu dobândă?“ 24 Și le‑a zis celor care stăteau acolo: „Luați‑i mina și dați‑i‑o celui ce are zece mine.“ 25 Ei au zis: „Stăpâne, el are zece mine!“ 26 Vă spun că celui ce are, i se va da, însă de la cel ce n‑are, se va lua chiar și ce are. 27 Cât despre acei dușmani ai mei, care n‑au vrut să domnesc eu peste ei, aduceți‑i aici și omorâți‑i înaintea mea!

Intrarea triumfală în Ierusalim

28 După ce a spus aceste lucruri, Isus a pornit în frunte, suindu‑Se spre Ierusalim. (Mat 21:1; Mar 11:1; Ioan 12:12) 29 Când S‑a apropiat de Betfaghe și de Betania, înspre muntele numit „al Măslinilor“, i‑a trimis pe doi dintre ucenici, 30 zicând: „Duceți‑vă în satul dinaintea voastră. Când intrați în el veți găsi un măgăruș legat, pe care n‑a încălecat nimeni niciodată. Dezlegați‑l și aduceți‑l! 31 Dacă vă va întreba cineva: «De ce‑l dezlegați?», să‑i ziceți: «Domnul are nevoie de el.»“ 32 Cei ce fuseseră trimiși s‑au dus și au găsit totul așa cum le spusese Isus. 33 În timp ce dezlegau măgărușul, stăpânii acestuia i‑au întrebat: – De ce dezlegați măgărușul? 34 Ei au răspuns: – Domnul are nevoie de el! 35 Și l‑au adus la Isus. Apoi și‑au aruncat hainele peste măgăruș și L‑au așezat pe Isus călare^[6]. (2 Sam 7:16; Zah 9:9) 36 În timp ce El înainta, oamenii își așterneau hainele pe drum^[7]. (2 Re 9:13) 37 Când S‑a apropiat deja de povârnișul dinspre Muntele Măslinilor, toți cei din mulțimea ucenicilor, plini de bucurie, au început să‑L laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile pe care le văzuseră. 38 Ei ziceau: – Binecuvântat este Împăratul Care vine în Numele Domnului!^[8] Pace în cer și slavă în locurile preaînalte!^[9] (Ps 118:26; Ps 148:1) 39 Unii farisei din mulțime I‑au zis: – Învățătorule, mustră‑Ți ucenicii! 40 Isus, răspunzând, a zis: – Vă spun că, dacă aceștia vor tăcea, pietrele vor striga^[10]! (Hab 2:11)

Isus plânge pentru Ierusalim

41 Când S‑a apropiat de cetate și a văzut‑o, Isus a plâns pentru ea. 42 El a zis: „Dacă ai fi cunoscut și tu, în această zi, lucrurile care‑ți puteau aduce pacea! Dar acum ele sunt ascunse de ochii tăi! 43 Vor veni zile peste tine când dușmanii tăi vor ridica baricade împotriva ta, te vor înconjura și te vor asedia din toate părțile! 44 Te vor strivi de pământ, pe tine și pe copiii tăi din mijlocul tău, și nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n‑ai cunoscut vremea cercetării tale!“

Isus alungă comercianții din Templu

45 Isus a intrat în Templu și a început să‑i scoată afară pe cei ce vindeau acolo, (Mat 21:12; Mar 11:15; Ioan 2:13) 46 zicându‑le: „Este scris: «Casa Mea va fi o casă de rugăciune»,^[11] dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari!^[12]“ (Is 56:7; Ier 7:11) 47 Isus dădea în fiecare zi învățătură în Templu. Conducătorii preoților, cărturarii și fruntașii poporului căutau să‑L omoare, 48 dar nu știau ce să facă, pentru că tot poporul se ținea strâns de El, ascultându‑L.^[13]

New International Reader’s Version

Zacchaeus the tax collector

1 Jesus entered Jericho and was passing through. 2 A man named Zacchaeus lived there. He was a chief tax collector and was very rich. 3 Zacchaeus wanted to see who Jesus was. But he was a short man. He could not see Jesus because of the crowd. 4 So he ran ahead and climbed a sycamore-fig tree. He wanted to see Jesus, who was coming that way. 5 Jesus reached the spot where Zacchaeus was. He looked up and said, ‘Zacchaeus, come down at once. I must stay at your house today.’ 6 So Zacchaeus came down at once and welcomed him gladly. 7 All the people saw this. They began to whisper among themselves. They said, ‘Jesus has gone to be the guest of a sinner.’ 8 But Zacchaeus stood up. He said, ‘Look, Lord! Here and now I give half of what I own to those who are poor. And if I have cheated anybody out of anything, I will pay it back. I will pay back four times the amount I took.’ 9 Jesus said to Zacchaeus, ‘Today salvation has come to your house. You are a member of Abraham’s family line. 10 The Son of Man came to look for the lost and save them.’

The story of three slaves

11 While the people were listening to these things, Jesus told them a story. He was near Jerusalem. The people thought that God’s kingdom was going to appear right away. 12 Jesus said, ‘A man from an important family went to a country far away. He went there to be made king and then return home. 13 So he sent for ten of his slaves. He gave them each about three months’ pay. “Put this money to work until I come back,” he said. 14 ‘But those he ruled over hated him. They sent some messengers after him. They were sent to say, “We don’t want this man to be our king.” 15 ‘But he was made king and returned home. Then he sent for the slaves he had given the money to. He wanted to find out what they had earned with it. 16 ‘The first one came to him. He said, “Sir, your money has earned ten times as much.” 17 ‘ “You have done well, my good slave!” his master replied. “You have been faithful in a very small matter. So I will put you in charge of ten towns.” 18 ‘The second slave came to his master. He said, “Sir, your money has earned five times as much.” 19 ‘His master answered, “I will put you in charge of five towns.” 20 ‘Then another slave came. He said, “Sir, here is your money. I have kept it hidden in a piece of cloth. 21 I was afraid of you. You are a hard man. You take out what you did not put in. You harvest what you did not plant.” 22 ‘His master replied, “I will judge you by your own words, you evil slave! So you knew that I am a hard man? You knew that I take out what I did not put in? You knew that I harvest what I did not plant? 23 Then why didn’t you put my money in the bank? When I came back, I could have collected it with interest.” 24 ‘Then he said to those standing by, “Take his money away from him. Give it to the one who has ten times as much.” 25 ‘ “Sir”, they said, “he already has ten times as much!” 26 ‘He replied, “I tell you that everyone who has will be given more. But here is what will happen to anyone who has nothing. Even what they have will be taken away from them. 27 And what about my enemies who did not want me to be king over them? Bring them here! Kill them in front of me!” ’

Jesus comes to Jerusalem as king

28 After Jesus had said this, he went on ahead. He was going up to Jerusalem. 29 He approached Bethphage and Bethany. The hill there was called the Mount of Olives. Jesus sent out two of his disciples. He said to them, 30 ‘Go to the village ahead of you. As soon as you get there, you will find a donkey’s colt tied up. No one has ever ridden it. Untie it and bring it here. 31 Someone may ask you, “Why are you untying it?” If so, say, “The Lord needs it.” ’ 32 Those who were sent ahead went and found the young donkey. It was there just as Jesus had told them. 33 They were untying the colt when its owners came. The owners asked them, ‘Why are you untying the colt?’ 34 They replied, ‘The Lord needs it.’ 35 Then the disciples brought the colt to Jesus. They threw their coats on the young donkey and put Jesus on it. 36 As he went along, people spread their coats on the road. 37 Jesus came near the place where the road goes down the Mount of Olives. There the whole crowd of disciples began to praise God with joy. In loud voices they praised him for all the miracles they had seen. They shouted, 38 ‘Blessed is the king who comes in the name of the Lord!’ ‘May there be peace and glory in the highest heaven!’ (Ps 118:26) 39 Some of the Pharisees in the crowd spoke to Jesus. ‘Teacher’, they said, ‘tell your disciples to stop!’ 40 ‘I tell you,’ he replied, ‘if they keep quiet, the stones will cry out.’ 41 He approached Jerusalem. When he saw the city, he began to weep. 42 He said, ‘I wish you had known today what would bring you peace! But now it is hidden from your eyes. 43 The days will come when your enemies will arrive. They will build an earthen wall against your city. They will surround you and close you in on every side. 44 You didn’t recognise the time when God came to you. So your enemies will smash you to the ground. They will destroy you and all the people inside your walls. They will not leave one stone on top of another.’

Jesus clears out the temple

45 Then Jesus entered the temple courtyard. He began to drive out those who were selling there. 46 He told them, ‘It is written that the Lord said, “My house will be a house where people can pray.” But you have made it a “den for robbers.” ’ (Is 56:7; Ier 7:11) 47 Every day Jesus was teaching at the temple. But the chief priests and the teachers of the law were trying to kill him. So were the leaders among the people. 48 But they couldn’t find any way to do it. All the people were paying close attention to his words.