Isaia 36 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Ierusalimul, amenințat de către Sanherib

1 În al paisprezecelea an al regelui Ezechia, Sanherib^[1], împăratul Asiriei, s‑a suit împotriva tuturor cetăților fortificate ale lui Iuda și le‑a cucerit. (2 Re 18:13; 2 Cro 32:1) 2 Împăratul Asiriei l‑a trimis din Lachiș la regele Ezechia, în Ierusalim, pe Rab‑Șache^[2] cu o armată puternică. El s‑a oprit la canalul de apă al Iazului de Sus, pe drumul către Ogorul Spălătorului. 3 Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Șebna și cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, s‑au dus la el. 4 Rab‑Șache le‑a zis: – Spuneți‑i lui Ezechia: „Așa vorbește marele împărat, împăratul Asiriei: «Pe ce se bazează această încredere a ta? 5 Eu spun că ‘sfat și putere pentru război’ sunt doar niște vorbe de pe buze. În cine deci te încrezi de te‑ai răsculat împotriva mea? 6 Iată că te încrezi în Egipt, în acel toiag de trestie frântă, care străpunge și rănește mâna oricui se sprijină pe ea. Așa este Faraon, regele Egiptului, pentru toți cei ce se încred în el. 7 Dacă îmi vei spune: ‘Noi ne încredem în DOMNUL, Dumnezeul nostru!’, oare nu este El Acela ale Cărui înălțimi și altare le‑a îndepărtat Ezechia, zicând lui Iuda și Ierusalimului: ‘Să vă închinați înaintea acestui altar!’»? 8 Vino acum, te rog, și fă o înțelegere cu stăpânul meu, împăratul Asiriei: eu îți voi da două mii de cai, dacă tu vei putea găsi călăreți pentru ei. 9 Și cum vei putea îndepărta măcar o singură căpetenie dintre cei mai neînsemnați slujitori ai stăpânului meu, când tu te încrezi în Egipt pentru care și călăreți? 10 Mai mult, m‑am suit eu oare fără DOMNUL împotriva acestei țări ca s‑o distrug? DOMNUL mi‑a zis: «Suie‑te împotriva acestei țări și distruge‑o!»“ 11 Atunci Eliachim, Șebna și Ioah i‑au răspuns lui Rab‑Șache: – Vorbește, te rugăm, robilor tăi în aramaică^[3], pentru că o înțelegem, și nu ne vorbi în iudaică^[4], în auzul poporului care este pe zid! 12 Dar Rab‑Șache a zis: – Oare, la stăpânul tău și la tine, m‑a trimis stăpânul meu să spun aceste cuvinte? Oare nu m‑a trimis la oamenii aceștia, care stau pe zid să‑și mănânce propriile murdării și să‑și bea propria urină împreună cu voi? 13 Atunci Rab‑Șache s‑a ridicat și a strigat cu glas tare în limba iudaică, zicând: – Ascultați cuvintele marelui împărat, împăratul Asiriei! 14 Așa vorbește împăratul: „Nu‑l lăsați pe Ezechia să vă amăgească, fiindcă nu va putea să vă elibereze! 15 Nu‑l lăsați pe Ezechia să vă convingă să vă încredeți în DOMNUL, zicându‑vă: «Cu siguranță, DOMNUL ne va elibera; cetatea aceasta nu va fi dată în mâinile împăratului Asiriei!» 16 Nu‑l ascultați pe Ezechia, căci așa vorbește împăratul Asiriei: «Faceți pace cu mine și veniți afară la mine. Atunci fiecare dintre voi va mânca din via lui și din smochinul lui și va bea apă din puțul lui, 17 până voi veni și vă voi lua într‑o țară ca a voastră, o țară cu belșug de grâne și de must, de pâine și de vii.» 18 Nu‑l lăsați pe Ezechia să vă îndrume greșit când zice: «DOMNUL ne va elibera!» Și‑a eliberat vreunul dintre dumnezeii neamurilor țara din mâna împăratului Asiriei? 19 Unde sunt dumnezeii Hamatului și ai Arpadului? Unde sunt dumnezeii Sefarvayimului? Au eliberat ei Samaria din mâna mea? 20 Care dintre toți dumnezeii acestor țări și‑au eliberat țara din mâna mea? Prin urmare, cum ar putea DOMNUL să elibereze Ierusalimul din mâna mea?“ 21 Dar poporul tăcea și nu i‑a răspuns niciun cuvânt, căci porunca regelui era: „Să nu‑i răspundeți!“ 22 Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Șebna și cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, au venit la Ezechia cu hainele sfâșiate și i‑au spus cuvintele lui Rab‑Șache.

New International Reader’s Version

Sennacherib warns Jerusalem

1 Sennacherib attacked and captured all the cities of Judah that had high walls around them. It was in the 14th year of the rule of Hezekiah. Sennacherib was king of Assyria. 2 He sent his field commander from Lachish to King Hezekiah at Jerusalem. He sent him along with a large army. The commander stopped at the channel that brings water from the Upper Pool. It was on the road to the Washerman’s Field. 3 Eliakim, Shebna and Joah went out to him. Eliakim, the son of Hilkiah, was in charge of the palace. Shebna was the secretary. Joah, the son of Asaph, kept the records. 4 The field commander said to them, ‘Give Hezekiah this message. Tell him, ‘ “Sennacherib is the great king of Assyria. He says, ‘Why are you putting your faith in what your king says? 5 You say you have a military plan. You say you have a strong army. But your words don’t mean anything. Who are you depending on? Why don’t you want to stay under my control? 6 Look, I know you are depending on Egypt. Why are you doing that? Egypt is nothing but a broken papyrus stem. Try leaning on it. It will only cut your hand. Pharaoh, the king of Egypt, is just like that to everyone who depends on him. 7 But suppose you say to me, “We are depending on the LORD our God.” Didn’t Hezekiah remove your god’s high places and altars? Didn’t Hezekiah say to the people of Judah and Jerusalem, “You must worship at the altar in Jerusalem”? 8 ‘ “ ‘Come on. Make a deal with my master, the king of Assyria. I’ll give you 2,000 horses. But only if you can put riders on them! 9 You are depending on Egypt for chariots and horsemen. You can’t drive away even the least important officer among my master’s officials. 10 Besides, do you think I’ve come without being sent by the LORD? Have I come to attack and destroy this land without receiving a message from him? The LORD himself told me to march out against your country. He told me to destroy it.’ ” ’ 11 Then Eliakim, Shebna and Joah spoke to the field commander. They said, ‘Please speak to us in the Aramaic language. We understand it. Don’t speak to us in Hebrew. If you do, the people on the wall will be able to understand you.’ 12 But the commander replied, ‘My master sent me to say these things. Are these words only for your master and you to hear? Aren’t they also for the people sitting on the wall? They are going to suffer just like you. They’ll have to eat their own waste. They’ll have to drink their own urine.’ 13 Then the commander stood up and spoke in the Hebrew language. He called out, ‘Pay attention to what the great king of Assyria is telling you. 14 He says, “Don’t let Hezekiah trick you. He can’t save you! 15 Don’t let Hezekiah talk you into trusting in the LORD. Don’t believe him when he says, ‘You can be sure that the LORD will save us. This city will not be handed over to the king of Assyria.’ ” 16 ‘Don’t listen to Hezekiah. The king of Assyria says, “Make a peace treaty with me. Come over to my side. Then each one of you will eat fruit from your own vine and fig tree. Each one of you will drink water from your own well. 17 You will do that until I come back. Then I’ll take you to a land just like yours. It’s a land that has a lot of corn and fresh wine. It has plenty of bread and vineyards. 18 ‘ “Don’t let Hezekiah fool you. He’s telling you a lie when he says, ‘The LORD will save us.’ Have the gods of any nations ever saved their lands from the power of the king of Assyria? 19 Where are the gods of Hamath and Arpad? Where are the gods of Sepharvaim? Have they saved Samaria from my power? 20 Which one of all the gods of those countries has been able to save their lands from me? So how can the LORD save Jerusalem from my power?” ’ 21 But the people remained silent. They didn’t say anything. That’s because King Hezekiah had commanded, ‘Don’t answer him.’ 22 Then Eliakim, the son of Hilkiah, went to Hezekiah. Eliakim was in charge of the palace. Shebna the secretary went with him. So did Joah, the son of Asaph. Joah kept the records. All of them went to Hezekiah with their clothes torn. They told him what the field commander had said.