Genesa 39 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Iosif și soția lui Potifar

1 Iosif a fost dus în Egipt, iar Potifar, comandant al gărzii^[1] și unul dintre demnitarii lui Faraon, l‑a cumpărat de la ismaeliții care‑l coborâseră acolo. (Gen 37:36) 2 DOMNUL a fost cu Iosif, astfel încât acesta a prosperat și a locuit în casa stăpânului său, egipteanul. 3 Stăpânul său a văzut că DOMNUL era cu Iosif și că DOMNUL îl ajuta să‑i prospere în mâini tot ce făcea. 4 Iosif a găsit bunăvoință înaintea^[2] acestuia și i‑a slujit, iar stăpânul său l‑a pus responsabil peste casa lui și i‑a dat în grijă tot ce avea. 5 De când Potifar l‑a pus responsabil peste casa lui și peste tot ce avea, DOMNUL a binecuvântat casa egipteanului datorită lui Iosif. Și binecuvântarea DOMNULUI a fost peste tot ce avea el, atât în casă, cât și pe câmp. 6 Astfel, stăpânul a lăsat în grija lui Iosif tot ce avea și nu se preocupa de nimic, în afară de hrana pe care o mânca. Iosif era frumos la chip și frumos la înfățișare. 7 După toate acestea, soția stăpânului său a pus ochii pe Iosif și a zis: – Culcă‑te cu mine! 8 Dar el a refuzat și i‑a zis soției stăpânului său: – Iată, pentru că știe că sunt aici, stăpânul meu nu se preocupă de ce este în casă și mi‑a dat pe mână tot ce are. 9 Nimeni nu este mai mare decât mine în această casă, iar el nu m‑a oprit de la nimic, în afară de tine, pentru că ești soția lui. Deci cum aș putea să fac un rău așa de mare și să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu? 10 Deși ea îi vorbea lui Iosif în fiecare zi, el n‑a ascultat de ea și n‑a vrut să se întindă lângă ea ca să fie cu ea. 11 Într‑o zi însă, când Iosif a intrat în casă pentru a‑și îndeplini lucrarea și nimeni altcineva dintre oamenii casei nu era acolo, 12 ea l‑a apucat de haină, zicând: „Culcă‑te cu mine!“ Dar el și‑a lăsat haina în mâna ei, a fugit și a ieșit afară. 13 Când ea a văzut că și‑a lăsat haina în mâna ei și a fugit afară, 14 i‑a chemat pe oamenii casei ei și le‑a zis: „Vedeți, ne‑a adus un evreu ca să‑și bată joc de noi. El a intrat la mine ca să se culce cu mine, dar eu am strigat cu glas tare. 15 Când a auzit că îmi ridic glasul și strig, și‑a lăsat haina lângă mine, a fugit și a ieșit afară.“ 16 Ea i‑a ținut haina lângă ea până când a venit stăpânul lui acasă. 17 Apoi a vorbit cu el despre aceste lucruri, zicând: „Robul acela evreu, pe care ni l‑ai adus, a intrat la mine ca să‑și bată joc de mine. 18 Dar când mi‑am ridicat glasul și am strigat, și‑a lăsat haina lângă mine și a fugit afară.“ 19 Când stăpânul său a auzit cuvintele soției sale, care spunea: „Așa s‑a purtat robul tău cu mine!“, s‑a aprins de mânie. 20 Stăpânul lui Iosif l‑a luat și l‑a aruncat în temniță, în locul în care erau închiși prizonierii regelui. Și astfel a rămas acolo, în închisoare. 21 Dar DOMNUL a fost cu Iosif, Și‑a întins îndurarea peste el și a făcut să găsească bunăvoință la comandantul temniței. 22 Comandantul temniței i‑a dat în grija lui Iosif pe toți prizonierii care erau în temniță. Tot ceea ce se făcea acolo, se făcea prin el. 23 Comandantul temniței nu mai cerceta nimic din ceea ce era în grija lui Iosif, pentru că DOMNUL era cu acesta și îl ajuta să prospere în orice făcea.

New International Reader’s Version

Joseph and the wife of Potiphar

1 Joseph had been taken down to Egypt. An Egyptian named Potiphar had bought him from the Ishmaelite traders who had taken him there. Potiphar was one of Pharaoh’s officials. He was the captain of the palace guard. 2 The LORD was with Joseph. He gave him great success. Joseph lived in Potiphar’s house. 3 Joseph’s master saw that the LORD was with him. He saw that the LORD made Joseph successful in everything he did. 4 So Potiphar was pleased with Joseph and made him his attendant. He put Joseph in charge of his house. He trusted Joseph to take care of everything he owned. 5 From that time on, the LORD blessed Potiphar’s family and servants because of Joseph. He blessed everything Potiphar had in his house and field. 6 So Joseph took good care of everything Potiphar owned. With Joseph in charge, Potiphar didn’t have to worry about anything except the food he ate. Joseph was strong and handsome. 7 After a while, his master’s wife noticed Joseph. She said to him, ‘Come to bed with me!’ 8 But he refused. ‘My master has put me in charge,’ he told her. ‘Now he doesn’t have to worry about anything in the house. He trusts me to take care of everything he owns. 9 No one in this house is in a higher position than I am. My master hasn’t held anything back from me, except you. You are his wife. So how could I do an evil thing like that? How could I sin against God?’ 10 She spoke to Joseph day after day. But he told her he wouldn’t go to bed with her. He didn’t even want to be with her. 11 One day Joseph went into the house to take care of his duties. None of the family servants was inside. 12 Potiphar’s wife grabbed him by his coat. ‘Come to bed with me!’ she said. But he left his coat in her hand. And he ran out of the house. 13 She saw that he had left his coat in her hand and had run out of the house. 14 So she called her servants. ‘Look’, she said to them, ‘this Hebrew slave has been brought here to make fun of us! He came in here to force me to have sex with him. But I screamed for help. 15 He heard my scream. So he left his coat beside me and ran out of the house.’ 16 She kept Joseph’s coat with her until Potiphar came home. 17 Then she told him her story. She said, ‘That Hebrew slave you brought us came to me to rape me. 18 But I screamed for help. So he left his coat beside me and ran out of the house.’ 19 Potiphar’s wife told him, ‘That’s how your slave treated me.’ When Joseph’s master heard her story, he became very angry. 20 So he put Joseph in prison. It was the place where the king’s prisoners were kept. While Joseph was there in the prison, 21 the LORD was with him. He was kind to him. So the man running the prison was pleased with Joseph. 22 He put Joseph in charge of all the prisoners. He made him responsible for everything done there. 23 The man who ran the prison didn’t pay attention to anything in Joseph’s care. That’s because the LORD was with Joseph. He gave Joseph success in everything he did.