1Preaiubiților, întrucât avem aceste promisiuni, să ne curățim de orice întinăciune a trupului și a duhului, ducându‑ne sfințenia până la capăt în frică de Dumnezeu.
Bucuria lui Pavel
2Faceți‑ne loc în inima voastră! N‑am făcut rău nimănui, n‑am ruinat[1] pe nimeni, n‑am profitat de nimeni.3Nu spun aceasta ca să vă condamn, căci am spus mai înainte că sunteți în inimile noastre, atât ca să murim împreună, cât și să trăim împreună.4Mare este îndrăzneala mea față de voi! Mare este lauda mea cu voi! Sunt plin de încurajare, sunt copleșit de bucurie în orice necaz al nostru.5Căci și după ce am venit în Macedonia, trupurile noastre n‑au avut odihnă, ci am fost în necaz în toate: conflicte din afară, temeri dinăuntru.6Însă Dumnezeu, Care‑i încurajează pe cei descurajați, ne‑a încurajat prin venirea lui Titus,7și nu doar prin venirea sa, ci și prin încurajarea cu care el a fost încurajat de voi, înștiințându‑ne despre dorința voastră puternică, despre durerea voastră adâncă și despre zelul vostru pentru mine. Astfel, m‑am bucurat și mai mult.8Chiar dacă v‑am întristat prin scrisoarea mea, nu regret. Și, chiar dacă am regretat, căci văd că scrisoarea mea v‑a întristat, măcar că numai pentru puțin timp,9totuși acum mă bucur, nu pentru că ați fost întristați, ci pentru că ați fost întristați spre pocăință. Căci ați fost întristați după voia lui Dumnezeu, ca nimeni să nu sufere nicio pierdere din cauza noastră.10Căci întristarea după voia lui Dumnezeu lucrează o pocăință care duce la mântuire, fără regret, dar întristarea lumii lucrează moarte.11Căci iată ce râvnă a lucrat în voi această întristare după voia lui Dumnezeu, ce apărare, ce indignare, ce teamă, ce dorință, ce zel, ce dorință de dreptate! În toate v‑ați dovedit a fi curați în această privință.12Astfel, deși v‑am scris, n‑am făcut‑o din cauza celui ce a făcut răul, nici din cauza celui ce a suferit răul, ci pentru ca râvna voastră față de noi să vă fie arătată înaintea lui Dumnezeu.13Prin aceasta suntem încurajați. Dar, pe lângă încurajarea aceasta a noastră, ne‑am bucurat și mai mult de bucuria lui Titus, pentru că duhul lui a fost înviorat de voi toți.14Căci dacă m‑am lăudat înaintea lui cu ceva despre voi, nu am fost făcut de rușine, ci, așa cum tot ce v‑am spus a fost adevărat, tot astfel și lauda noastră cu voi înaintea lui Titus s‑a dovedit adevărată.15Astfel, simțămintele lui față de voi sunt și mai puternice când își reamintește de ascultarea voastră, a tuturor, de felul cum l‑ați primit cu frică și cutremur.16Mă bucur că pot avea deplină încredere în voi.
2 Corinteni 7
New International Reader’s Version
1Dear friends, we have these promises from God. So let us make ourselves pure from everything that makes our bodies and spirits impure. Let us be completely holy. We want to honour God.
Paul has joy when the church turns away from sin
2Make room for us in your hearts. We haven’t done anything wrong to anyone. We haven’t caused anyone to sin. We haven’t taken advantage of anyone.3I don’t say this to judge you. I have told you before that you have an important place in our hearts. We would live or die with you.4I have spoken to you very honestly. I am very proud of you. I am very happy. Even with all our troubles, my joy has no limit.5When we came to Macedonia, we weren’t able to rest. We were attacked no matter where we went. We had battles on the outside and fears on the inside.6But God comforts those who are sad. He comforted us when Titus came.7We were comforted not only when he came but also by the comfort you had given him. He told us how much you longed for me. He told us about your deep sadness and concern for me. That made my joy greater than ever.8Even if my letter made you sad, I’m not sorry I sent it. At first I was sorry. I see that my letter hurt you, but only for a little while.9Now I am happy. I’m not happy because you were made sad. I’m happy because your sadness led you to turn away from your sins. You became sad just as God wanted you to. So you were not hurt in any way by us.10Godly sadness causes us to turn away from our sins and be saved. And we are certainly not sorry about that! But worldly sadness brings death.11Look at what that godly sadness has produced in you. You are working hard to clear yourselves. You are angry and alarmed. You are longing to see me. You are concerned. You are ready to make sure that the right thing is done. In every way you have proved that you are not guilty in that matter.12So even though I wrote to you, it wasn’t because of the one who did the wrong. It wasn’t because of the one who was hurt either. Instead, I wrote you so that in the sight of God you could see for yourselves how faithful you are to us.13All this encourages us. We were also very glad to see how happy Titus was. You have all renewed his spirit.14I had boasted about you to him. And you have not let me down. Everything we said to you was true. In the same way, our boasting about you to Titus has also turned out to be true.15His love for you is even greater when he remembers that you all obeyed his teaching. You received him with fear and trembling.16I am glad I can have complete faith in you.